Autorităţile franceze au identificat până duminică seara 103 dintre cele 129 de persoane ucise în atentatele de la Paris, peste 20 din cei morți în explozii fiind greu de identificat din pricina stării cadavrelor.
Bilanţul încă provizoriu rămâne de cel puţin 129 de morți și 352 răniţi. În bilanţ nu sunt incluşi cei şapte sau opt terorişti morţi în atentate. Atacurile au fost revendicate de Statul Islamic din Siria și Irak.
Pentru moment, unul singur din cei șapte sau opt teroriști a fost identificat cu certitudine, un cetățean francez, iar șapte membri din familia și anturajul său au fost arestați preventiv.
Alte șapte persoane au fost arestate în noaptea trecută și astăzi în Bruxelles, fiind vorba de complici prezumtivi ai teroriștilor francezi.
Este vorba de cartierul Molenbeek din Bruxelles, focar de radicalizare islamistă, unde în ultimele decenii au locuit mai mulți teroriști, de la asasinii comandantului Massoud din Afganistan, în 2001, la francezul Mehdi Nemmouche, care a ucis patru persoane în Muzeul evreiesc din Bruxelles în 2014.
Ministrul belgian de interne Jan Jambon se află astăzi la Paris pentru discuții cu omologul său francez, Bernard Cazeneuve. Ancheta se duce în comun în Franța și în Belgia, anchetatori francezi fiind prezenți în acest moment în Bruxelles. Ambele automobile folosite pentru a-i transporta pe teroriști fuseseră închiriate în Belgia. Un automobil a fost regăsit astăzi în cartierul Montreuil din Paris, în interior descoperindu-se armament de război. A doua mașină a fost găsită în Bruxelles, unde se crede că au locuit cel puțin doi din teroriști.
Un alt suspect, arestat în landul Bavaria, in Germania, în vreme ce se îndrepta spre Franța cu un vehicol în care se aflau arme, este un muntenegrin în vârstă de 51 de ani care refuză să coopereze cu anchetatorii.
Președintele François Hollande s-a întâlnit duminică cu liderii partidelor politice din Parlament. Premierul Manuel Valls a declarat că „Franţa este în război și că va distruge reţeaua teroristă Statul Islamic”.
Autoritățile franceze și belgiene au pus în gardă în mod repetat împotriva pistelor false. Una din acestea ar putea fi cea, larg preluată pe rețelele sociale, în legătură cu un pașaport sirian atribuit unui refugiat care ar fi trecut prin Grecia și Serbia. Mai multe surse oficiale lasă de înțeles că pașaportul ar fi fals. Asemenea informații stârnesc tensiuni în Europa în legătură cu politica de primire a refugiaților.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a intervenit astfel, de la summitul G20 la care ia parte in Antalya, în Turcia, declarând că „cei care au comis atentatele din Paris sunt tocmai cei de care fug refugiații. Nu e nevoie să revizuim în ansamblu politica europeană a refugiaților.”