Cum de a fost posibil aşa ceva şi ce facem de acum înainte? Sunt întrebările principale care frământă lumea după atacurile din Paris de vineri noaptea, în care cel puţin 129 de persoane au fost ucise şi alte 352 rănite.
Invitatul nostru în faţa căruia ridicăm aceste două întrebări în prima parte a emisiunii este fostul ambasador moldovean la Paris, Oleg Serebrian, care va pleca foarte curând să reprezinte Republica Moldova în Germania.
Europa Liberă: Bună dimineaţa, dle Serebrian. Pentru Dvs., care este răspunsul la întrebarea: cum a fost posibil aşa ceva, mai ales după acele atacuri din ianuarie, tot în Paris, asupra săptămânalului satiric Charlie Hebdo și a unui magazin evreiesc, dar și cel eșuat din trenul Amsterdam – Paris?
Oleg Serebrian: „Sigur că era posibil, în pofida măsurilor de securitate. Nu poți supraveghea totul și pe oricine. Era posibil un atentat în metrou, intrați într-un mare supermarket francez și vă puteți da seama că asta se putea întâmpla într-un moment de mare aglomerare, înainte de sărbătorile de Crăciun sau într-o sală de spectacol.”
Europa Liberă: De ce anume Parisul?
Oleg Serebrian: „Răspunsul îl dau chiar organizatorii. De ce anume Parisul? Franța este o țară foarte activă în zona mediteraneană, Franța este o țară care a fost activă în sprijinirea revoluțiilor arabe și, totodată, din punct de vedere militar, a intervenit, a fost prima de altminteri care a intervenit în Libia, este foarte activă de asemenea și în dosarul sirian. Președintele francez și la ONU, și în cadrul instituțiilor europene și euroatlantice militează pentru o poziție mai hotărâtă față de dosarul sirian și statul islamic.”
Europa Liberă: Are totuşi Franța poate vreo problemă mai mare decât alte state europene cu imigrarea sau cu integrarea minorităților, poate e mai intolerantă, cum ați aprecia?
Oleg Serebrian: „Toate țările Uniunii Europene au această problemă mai mult sau mai puțin. Dacă ne uităm la proporția imigranților de origine afro-asiatică, Franța, alături de Belgia și de Marea Britanie, este în top. Într-adevăr, este una din explicații. Și poate că această situație e din pricina trecutului Franței, ca mare putere colonială, și răspândirii limbii franceze este mai greu poate pentru imigranții afro-asiatici să se asimileze sau să-și găsească un loc în societatea germană sau în societatea finlandeză, sau chiar în cea spaniolă din cauza tradițiilor catolice din această țară.
Franța este o societate republicană laică care uneori poate are chiar niște accente pe înădușire a sentimentului creștin mai pronunțate decât în alte state europene. Anume pentru ideea promovării laicității, egalității cultelor inclusiv musulman și altele, ei s-au simțit mai în larg. E o comunitate foarte mare, sunt aproape 7 milioane de imigranți afro-asiatici sau mai puțini și proporțional Franța cedează Belgiei la acest capitol. Belgia este o țară foarte mică, nu impresionează cifra atât de mult… Cred că acum sunt mai mult de 7 milioane în urma acestui val de migrație necontrolată și când este foarte greu să spui unde și cine este, frontierele Uniunii Europene în interiorul Spațiului Schenghen sunt deschise și lumea migrează, azi este în Italia, mâine este la Nisa sau Strasbourg, Freiburg ș.a.m.d..”
Europa Liberă: Cotidianul britanic „The Guardian” analiza ieri procesul prin care Franța seculară, cu separarea strictă a religiei de stat, a pierdut atât de mulți tineri atrași de ideologia islamistă. Ce credeţi Dvs. despre asta?
Oleg Serebrian: „Mulți autori francezi, sociologi francezi în ultimul timp au tras un semn de alarmă în legătură cu acest secularism poate exagerat. Ideea unor primari de a renunța la pomul de Crăciun ca simbol religios, cu cererile unor directori de liceu de a nu mai permite intrarea lui Moș Crăciun în instituții pentru a nu supăra copii de altă religie. Cred că s-a mers din partea unora prea departe.
Totuși, laicitatea e foarte aproape de ideea republicană franceză. Pentru mulți cetățeni francezi este un lucru important. Problema e că această laicitate, respectată de o parte din societatea franceză și nerespectată și de valul de imigranți care au ajuns în ultimul timp în Franța pentru care ideea respectivă este străină. Ne uităm că bisericile se închid, iar numărul moscheilor proliferează, e în creștere continuă, tot mai multe și mai multe.
O comunitate din punct de vedere religios foarte activă și nu își găsește locul în această situație, e o contradicție evidentă între numărul foarte mare de musulmani, deseori militanți și radicali. Liderii unor partide franceze și premierul Manuel Valls ieri au spus că e necesară închiderea acestor moschee radicale și expulzarea imamilor radicali din Franța.
Asta este una din problemele evidente din societatea franceză - o contradicție între politica de laicitate firească, idei republicane și totodată militantismul comunității musulmane sectare. Nu trebuie să generalizăm, nu toate moscheile și nu toți imamii, și nu toți musulmanii aderă la acest militantism, la acest radicalism islamic, însă o bună parte da. Și e suficient ca din cele 5 milioane de musulmani, câte sunt, să fie zece mii și găsiți suficienți tineri puternic ideologizați, cu psihicul clintit pe această ideologie, care să producă astfel de tragedie.”
Europa Liberă: Dle Serebrian, dar Republica Moldova, care nu prea are moschee și nu are o comunitate foarte mare musulmană, e la adăpostul acestui pericol?
Oleg Serebrian: „Nu. Nu e nimeni la adăpost. În procesul de depopulare prin care trecem, fiți siguri că locul nu va rămâne gol. Republica Moldova este în preajma unor state în plină creștere demografică la câteva sute kilometri de noi. Se găsesc țări care deja au 80 milioane de locuitori și o populație care pulsează și care exportă anual câteva sute de mii de imigranți în diferite direcții. Orientul Apropiat și Mijlociu nu e atât de departe.
Republica Moldova este și un loc de tranzit pentru o serie întreagă de imigranți din Pakistan, Bangladesh întâi de toate spre Europa. Deci, nu sunt deloc la adăpost și fiți siguri că în decurs de câțiva ani numărul comunităților musulmane în Republica Moldova va creștere. E firesc să vedem implantările lor în Sud-estul Europei, în țări care se repopulează cu o viteză tot atât de mare ca și Republica Moldova și în aceste condiții ciocnirile acestea interconfesionale și de civilizație se vor încreți și vor deveni mai evidente.
Deci, orice se poate întâmpla. Un avion care zboară spre Paris poate fi atacat sau care zboară spre Viena, cred că vigilența este un lucru firesc pentru toate țările din Spațiul European.”
Europa Liberă: Să continuăm pe această linie a ce ar putea urma. Ideea asta că atacurile respective sunt menite să zdruncine toleranța europeană, în ce măsură sunteți de acord cu ea, cum o să evolueze lucrurile, cum o să evolueze Spațiul Schengen, ce ați putea anticipa?
Oleg Serebrian: „Nu cred că ideea atacurilor este să zdruncine toleranța europeană. Cred că cei care le înfăptuiesc sunt foarte convinși că Europa nu va modifica punctul său de vedere și că această politică de democrație, de deschidere, de toleranță, de multiculturalism va ține mai departe. Este un lucru puternic înrădăcinat în societatea europeană de azi și care este intrinsec legat de ideea de democrație.
Scoaterea toleranței din joc înseamnă o abatere serioasă de la regulile de joc ale democrației. Cei care operează sunt perfect conștienți de faptul că nu li se va întâmpla mare lucru. Și că în pofida declarațiilor făcute recent, măsurile de securitate pot vor fi mai riguroase câteva zile, dar nu poți ține o societatea în stres timp de o lună, timp de două luni, este chiar contraindicat.
Imaginați-vă ce înseamnă un Paris ținut în mâini cu măsuri de securitate exagerate, cu poliție pretutindeni în magazine, în teatre, în săli de spectacol. Asta alungă turiștii, pe asta trăiește Parisul - 70 milioane de turiști anual care vizitează capitala franceză, Franța în general - asta ar fi o lovitură de altă natură și nu cred că este în interesul francezilor sau italienilor sau britanicilor să recurgă la astfel de acțiuni.
Mă tem că singurul efect politic important pe care îl vom avea în următoarele luni de pe urma acestor atacuri și nu este exclus că vor avea loc alte atacuri, va fi efectul creșterii popularității partidelor de extremă dreaptă. Amenințarea persistă și pentru alte capitale importante ca Roma și Londra, înțeleg că sunt vizate întâi de toate, au fost declarații recente și singurul efect politic palpabil pe care îl vom avea este creșterea galopantă a procentului partidelor de dreapta mai radicală Frontul Național în Franța, nu exclud Partidul Național Democrat al Germaniei, sau formațiuni noi cum au apărut în Germania; care nu au neapărat o tentă politică, deci nu sunt formațiuni politice dar se opun imigrație.
Nu ar fi ciocniri la nivel de regim sau autoritate și societate, comunitățile musulmane în general, ci la nivel de societate. Ciocnirile nu vor fi la nivelul de oficialități. Asta se va produce mai curând în stradă, în societate, se vor produce manifestări contra moscheilor cum a avut loc recent în Franța, a fost o premieră în principiu sau mitinguri tot mai mari și mai mari anti-migrație în Germania cu slăbirea popularității politicienilor pe care îi vedem astăzi în fruntea acestor și scoaterea în evidență a unor politicieni mult mai conservatori.”
Europa Liberă: Dle Serebrian, în emisiunile noastre s-au auzit deja vocile unor moldoveni stabiliți în Franța, descumpănite, îngrijorate. Dvs., în calitate de vechi și nou ambasador, ce sfat aveți pentru moldovenii stabiliți în Franța și alte țări vest europene?
Oleg Serebrian: „Un sfat de bun simț - să fie atenți în locurile publice, în orice caz să nu cadă în disperare. E de înțeles că după un atac ca acel produs vineri simți o anumită nervozitate, am simțit-o și eu în luna ianuarie, aveam anumite accese asemănătoare cu o spaimă paranoică, mă uitam în metrou dacă nu cumva se comportă cineva anormal. Este firesc că în astfel de situații vigilența, inclusiv a cetățenilor este absolut necesară.
În aceste situații este de dorit evitarea unor locuri în care se pot expune prea mult sau să nu să se rețină prea mult în anumite locuri. Nu exclud că în ajunul Crăciunului cum s-a întâmplat și anul trecut să se producă noi manifestări de violență. Ne amintim că anul trecut au fost câteva atacuri care s-au produs la Paris, regret, dar asta este situația, mai ales în unele orașe cum este Parisul, cum este Londra ținte care pot fi ținte privilegiate.”
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu diplomatul Oleg Serebrian