Cui aparțin posturile TV și radio din Moldova?

Prima săptămână de dezvăluire a proprietarilor din presă scoate la iveală politicieni moldoveni și companii rusești

Câțiva politicieni moldoveni precum și statul rus dețin radiouri sau televiziuni în Republica Moldova. Este una din concluziile primei săptămâni care s-a scurs de la data limită pentru dezvăluirea identității proprietarilor de pe piața audiovizuală. Democratul autosuspendat Vlad Plahotniuc concentrează în mâinile sale cea mai mare forță mediatică. Principalii săi concurenți sunt liberal-democratul Chiril Lucinschi și omul de afaceri fugar Victor Țopa. Numeroasele televiziuni și radiouri rusești au declarat în multe cazuri ca proprietari persoane fizice puțin cunoscute. Dar au ieșit la suprafață și companii de stat ale Rusiei.

Întruniți marţi, 17 noiembrie, în şedinţă publică, membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului au examinat cele peste 100 de declarații depuse de radiodifuzori prin care aceștia dezvăluie cine sunt proprietarii reali. 12 instituții media au ignorat noua prevedere a legii şi au fost atenționate public. Printre acestea, sunt şi posturile de radio şi TV „Vocea Basarabiei”, atribuite de o parte a presei din Chişinău fostului premier Vlad Filat.

Alte câteva zeci de instituții media au prezentat dosare incomplete sau nu au indicat beneficiarii finali. De exemplu, CCA a considerat că posturile de televiziune Pro TV Chişinău şi Acasă TV şi postul de radio Cool nu a declarat cine le sunt patronii. Reprezentanții grupului PRO au afirmat că gigantul american Time Warner deţine în acest moment cele mai multe acţiuni, dar în general este complicat să numească un anume beneficiar de vreme ce compania este listată la bursa NASDAQ iar acţionarii se schimbă des. CCA a dat un termen suplimentar de 7 zile pentru completarea dosarelor.

Olga Guţuţui, membru al CCA, a cerut că dosarul în cazul liderul informal al Partidului Democrat Vlad Plahotniuc să fie expediat Consiliului Concurenţei pentru verificări. Controversatul om de afaceri a declarat că deţine, prin intermediul a două firme, patru posturi de televiziune: Prime TV, Canal 2, Canal 3 şi Publika TV, şi trei de radio Publika FM, Muz FM şi Maestro FM. Preşedintele CCA Dinu Ciocan a spus că nu consideră deținerea a şapte posturi radio şi TV de o anumită persoană drept o încălcare.

Olga Guţuţui: „După mine, este o situația alarmantă şi noi nu putem să lăsăm această faptă aşa”.

Dinu Ciocan: „Radiodifuzorul poate deține până la cinci licenţe de emisie, iar persoana fizică fizică poate fi investitor sau acționar majoritar la cel mult doi radiodifuzori, dar nemajoritar poate fi şi la cinci, şi la zece”.

Olga Guţuţui: „Şi dacă e majoritar doar el singur la şapte? Dumneavoastră considerați că aceasta este ok pentru piaţa media din Republica Moldova? O piaţă atât de mică după mine”.

Dinu Ciocan: „Şi în cazul dat eu nu consider că este o încălcare sau o abatere de la legislaţie, dar dacă doriţi argumente suplimentare sau să se expună o anumită autoritate, evident că noi putem expedia”.

Dintre politicieni, deputatul liberal-democrat Chiril Lucinschi deţine două posturi de televiziune – TV 7 şi Bravo, iar fostul ministru al Apărării Valeriu Pleşca este coproprietar al postului TV Moldavian Business Channel. Partenerul lui de afaceri este azerul Seymur Akhundzada, adjunctul lui Talgat Baitaziev, proprietarul uzinei metalurgice din Râbniţa. De asemenea, Akhundzada este, potrivit portalului Newsmaker.md, şeful consiliului de administrație al băncii de la Tiraspol Ipotecinîi.

Accent TV, post TV asociat unor socialiști, are ca fondator un SRL de la Moscova în frunte cu un oarecare Vadim Ciubara.

Pe site-ul partidului Spravedlivaia Rossia, Ciubara este prezentat ca un consilier de-al liderului Igor Dodon.

Declararea proprietarilor a scos la iveală faptul că televiziunea de stat din Rusia, sau VGTRK, împreună băncile Sberbank şi Vneşekonombank, deţin postul TV RTR Moldova.

Membru CCA Nicolae Damaschin a remarcat că prin Codul Audiovizualului din 2006 legiuitorii au interzis autorităților publice să fondeze instituții media. Dar iată că, zice el, alte state sunt fondatoare de televiziuni. În același timp, de mai bine un an guvernanții asistă neputincioşi la un război informațional.

Nicolae Damaschin: „În parlament la moment se află două proiecte care vizează securizarea spațiului informațional al Republicii Moldova. Eu sper foarte mult că parlamentarii vor reveni la aceste proiecte. În preajma ţării avem un conflict militar, avem o zonă separatistă în Republica Moldova. De asta trebuie să fim foarte atenţi”.

Europa Liberă: Vorbiţi mai ales de televiziuni, dar care este situaţia pe piaţa radio?

Nicolae Damaschin: „În general, situația este alarmantă, fiindcă circa 70% din posturile retransmise în Republica Moldova sunt în limba rusă. Şi asta este o situație alarmantă”.

Potrivit lui Nicolae Damaschin, declararea adevăraților proprietari ar trebui să fie începutul reformei din domeniu şi că e nevoie să urmeze alţi pași prin care să se monitorizeze de unde aceşti oameni au bani pentru a finanţa instituţiile respective.