Pe fondul tensiunilor dintre Turcia și Rusia, ca urmare a doborârii, marți, avionului de luptă rusesc de către aviația turcă, Președintele Franței, François Hollande, a incercat joi, la Moscova, să îl convingă pe președintele rus, Vladimir Putin, să se alăture efortului internațional de anihilare a Statului Islamic. Cât de deschise la compromis ar trebui să fie Franța și UE în cadrul negocierilor cu Rusia, a fost una dintre întrebările adresate de corespondenta Europei Libere la Strasbourg fostului ministru de externe lituanian, Algirdas Saudargas. „Cei care negociază cu Rusia, ar trebui să nu uite nici o clipă cu cine negociază”, atrage atenția fostul diplomat, astăzi europarlamentar de centru-dreapta.
Europa Liberă: Domnule Saudargas, cât de grav este acest incident aviatic dintre Turcia și Rusia?
Algirdas Saudargas: „Sigur că este grav. Este grav din orice punct de vedere. Vorbim despre un incident de război. Experții se întreabă dacă a fost un accident, dacă a fost un act deliberat, neglijență, s-a intenționat o acțiune riscantă care a fost din start luată în calcul etc. Oricum, este un fapt consumat, iar totul depinde de buna credință și de voința celor două țări, dar și a aliaților, inclusiv NATO, de a rezolva pașnic acest incident. Să nu uităm că în istorie, războaiele mondiale au început de la incidente mai nesemnificative ca acesta. Sper că relatiile dintre NATO și Rusia nu se vor aprinde. Avem probleme mai grave, lupta împotriva terorismului, pacea în Siria, ca atare, diplomația are deja probleme complexe de rezolvat.”
Europa Liberă: Cunoașteți foarte bine Rusia și politica rusă. Ce reacții vor veni de la Kremlin. Si mă refer la fapte, nu la declarații.
Algirdas Saudargas: „Sper că Rusia nu are în plan să lanseze un atac neașteptat, de orice natură ar fi acesta. Onest vorbind, situația este deja de partea Rusiei. Pentru Rusia este important că praful care s-a ridicat in Siria se depune peste Crimeea și Ucraina, și acoperă ce a câștigat acolo Rusia. Ideea este eliminarea sancțiunilor pentru ce a făcut în Crimeea și Ucraina. Eu cred că acesta este principalul motiv pentru care Rusia este prezentă în Siria. Da, poate si pentru a deveni un actor internațional, pe scena globală. Dar principalul motiv este uitarea Crimeei și Ucrainei de către restul lumii. Ideea este aceptarea acestei noi realitati și intoarcerea paginii istoriei. Așa s-a intamplat și in epoca sovietică și în întreaga istorie a Rusiei.”
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Pentru că tot ați adus acest lucru în discuție, știți, probabil, UE se pregătește să inițieze discuții directe cu Uniunea Euroasiatică condusă de Rusia. Din ce inteleg, aceste discutii vor avea loc anul viitor, deci nu foarte departe de momentul la care vorbim. Sunteti lituanian, dintr-o tara care a fost foarte vocala de la declansarea Maidanului ucrainean incoace. Cum apreciati aceasta noua inițiativă a UE de dialog direct cu această structură condusă de Rusia?
Algirdas Saudargas: „Da, știu foarte bine despre ce vorbiți. Sunt lituanian și nu uit că peste 60 de ani am fost ocupați și anexati de Uniunea Sovietică, fapt nerecunoscut de comunitatea internațională, dar care a fost realitatea pentru noi, timp de jumătate de secol. Eu nu cred că SUA vor recunoaște vreodată anexarea Crimeii. Imi aduc aminte că nici anexarea noastra, a statelor baltice la URSS nu a fost recunoscută. Dar pentru noi a existat procesul de la Helsinki. Din cauza diferitelor jocuri politice în care este implicată UE, Rusia primește o serie de semnale și câștigă. ”
Europa Liberă: Care ar fi semnificația pentru țările din Parteneriatul Estic și pentru statele baltice ca Lituania, țara Dumneavoastră, care s-au plâns în mod constant că Rusia le hărțuiește economic și militar. Lituania s-a plâns de mai multe ori că se simte amenințată de Rusia.
Algirdas Saudargas: „În acest moment nu ar trebui să spunem că suntem amenințați în mod direct. Și asta mai ales pentru că suntem membri NATO. Dacă vă uitați la activitățile NATO în țările baltice, veti intelege de ce. Insă in mod indirect da, suntem amenințati. Suntem amenințați de expansiunea rusească.
Dacă Rusia amenință Ucraina și trupele ruse sunt pe teritoriul ucrainean, atunci aceasta este o amenințare și pentru statele baltice. Totul se mișcă in directia granițelor noastre. Dar, pe de altă parte, cum Lituania este un stat membru UE si NATO, trebuie să tinem cont si de interesul acestor doua structuri din care facem parte. Căci daca proiectul european este amenintat, consecintele vor fi si mai grave pentru Lituania, nu doar din punct de vedere economic, ci si din cel al securitatii. ”
Europa Liberă: Si ce vor intelege statele din Parteneriatul Estic din asta? Moldova, Georgia?
Algirdas Saudargas: „Noi am dori să menținem functional Parteneriatul Estic. Poate o serie de aspecte ale politicii europene se vor schimba. Stiti, pana la urma Consiliul decide. Nu Comisia Europeană (a propos de aceste discutii directe cu Uniunea Euroasiatica si de mentinerea Parteneriatului Estic). Pe de altă parte, trebuie sa reamintim ca Parteneriatul Estic ar trebui dezvoltat, si nu uitat. Dacă îl uităm (avand in vedere situatia din Ucraina) acest lucru va fi dezastruos nu doar pentru Ucraina sau Lituania, ci și pentru UE.”
Europa Liberă: Ar trebui Occidentul să fie mai deschis către mai multe compromisuri cu Rusia, pentru a o câștiga in lupta impotriva terorismului si ISIS?
Algirdas Saudargas: „Cred ca este o chestiune de prioritati. Uneori prioritatile nu sunt pe termen lung, ci pentru a rezolva o situatie de moment. Acest atac de la Paris, de pildă, s-a produs in inima Europei. De la sfarsitul celui de-al doilea război nu am mai văzut militari pe strazile Parisului sau in Bruxelles. Sigur, trebuie cooptata și Rusia in aceasta coalitie impotriva terorismului. Însă cei care negociază acest lucru cu Rusia nu trebuie să uite cu cine negociază. Rusia nu se va schimba.
Lituania vrea mentinerea sanctiunilor impotriva Rusiei asa cum sunt ele prevăzute in Acordul de la Minsk. Să nu uitam ca exista acolo prevederi care nu au fost aplicate. Rusia ar fi trebuit sa elibereze granita de est a Ucrainei, la est de Donețk. Lucru care nu s-a întâmplat. Totul va depinde asadar de cum evoluează situatia geopolitică. ”