Radio Europa Liberă prin corespondentul nostru Charles Recknagel l-a întrebat pe istoricul expertul britanic, care e născut în România, cum vede decizia NATO de a invita Muntenegrul sa facă parte din alianță și reactia – cum era de asteptat – „nervoasa” a Moscovei?
Jonathan Eyal: „In multe privinţe, invitaţia făcută de NATO pentru Muntenegru este de fapt continurea dezbaterii despre impactul invaziei Ucrainei de către Rusia, a dezbaterii despre securitatea europeană. Unul din argumentele cele mai importante, care i-a convis pe membri NATO să emită invitaţia, este cu siguranţă mesajul care trebuie trimis Moscovei şi anume că Rusia nu poate decide asupra sferelor de influenţă în Europa. Că nu poate să dividă Europa în sfere de influenţă, că dreptul suveran al naţiunilor europene de a deveni membri sau de a face parte din instituţiile în care doresc, că acest drept este sacrosant.
Nu cred că este un secret în NATO că, avînd în vedere dimensiunea Muntenegrului şi problemele sale economice, aducerea acestei ţări în Alianţă nu este în sine, în termenii capabilitatii Alianţei, un mare cîstig. Dar elementul cheie aici este mesajul politic: refuzul de a accepta poziţia Rusiei că ţările nu ar trebui să fie consultate, că soarta ţărilor europene este mult prea importantă ca sa fie lăsată la latitudinea lor şi, în multe privinţe, opoziţia Rusiei la extinderea NATO. Protestele Rusiei nu sunt că Muntenegrul ar putea să devină o ameninţare pentru securitatea Rusiei, opozitia Rusiei este exact pentru că ea sustine că tarile nu pot să faca ceea ce vor ele însele.”
Europa Liberă: Credeti că presiunile Rusiei se vor inteţi, si dacă da, în ce zone? Ce ar mai putea să facă acum Moscova, odată ce invitaţia NATO a fost lansată către Muntenegru?
Jonathan Eyal
Jonathan Eyal: „Este limpede că ruşii vor continua să facă presiuni şi o să încerce să influenţeze opinia publică din Muntenegru, dar cred ca sunt două elemente care ar trebui urmărite în ceea ce priveste reacţia Rusiei: prima ar fi tentativa Moscovei de a-şi folosi puterea economică şi mai ales importantele investiţii ruseşti, majoritatea nu tocmai legale din Muntenegru.
Ştim că Rusia nu a ezitat deloc în a folosi pîghia economică pentru a obţine avantaje politice, dar cred că mai importat va fi pentru Rusia să işi înteţească presiunile asupra Serbiei ca să evite o eventuală evoluţie similară, adică o apropiere a Serbiei de instituţiile internaţionale occidentale. Mă aştept să vedem mai multe încercari ale Rusiei de a divizia Balcanii, între Vest şi aşa zisa zona de influenţă ruseasca.Nu exclud nici posibilitatea ca Rusia să îşi continue presiunile asupra Bulgariei - aşa cum s-a plîns deunazi, presedintele Bulgariei - dar cred că cel mai important argument in cazul invitarii Muntenegrului în NATO a fost cel politic.
Europa Liberă: De ce credeti ca tocmai Serbia va fi cel mai mult in atentia Moscovei acum? Care ar fi argumentele ?
Jonathan Eyal: „Exista mai multe motive. Primul ar fi că ruşii au reuşit să convingă Serbia că are legaturi istorice puternice cu Moscova - e vorba de prietenie, afinităti culturale. Parţial aşa este, dar ca în toate miturile istorice, există un sîmbure de adevar, dar numai parţial. In realitate, o mulţime de politicieni şi liderii armatei din Serbia şi-au inceput viata profesionala temindu-se de o invazie sovietica, neuitindu-se la Moscova, ca la prietenul cel mai de nădajde. Dar ruşii au reuşit cumva să amestece lucrurile astfel încit acum Rusia să se prezinte ca ţara care îi sustine pe sîrbi în multe privinte: nerecunoaşterea independentei Kosovo, de exemplu şi in alte domenii.
Cred că pentru Rusia, Serbia este cheia pentru Balcani. Şi asta pentru că Serbia este una din ţările cele mai mari şi mai puternice din regiune şi atîta timp cît Serbia nu face parte din structurile europene este greu de imaginat securitatea Balcanilor. E dificil de prevazut cum se vor dezvolta Balcanii din punct de vedere economic. De fapt, avem acum o situaţie stranie în care parte din Balcani - Grecia, Bulgaria, România, Croația si Slovenia sunt integrate in instituţiile europene esentiale - NATO si Uniunea Eurpeana - altele sunt numai parţial integrate - Albania - iar altele nu sînt integrate deloc. În o atare situatie neclară, Rusia va putea să joace un rol. Şi din perspectiva rusească, eu mă astept, ca Moscova să investeasca mult în a încerca să întărească aceasta relatie mai puternică cu Serbia, într-o încercare de a „face şah mat" - Alianta Nord Atlantica şi Uniunea Europeana, cel putin așa vede Moscova lucrurile.”
Europa Liberă: Ar putea Moscova să reușească să divizeze Alianta? Uniunea Europeana? Şi stiind că parlamentele tarilor NATO vor trebui, toate, să ratifice admiterea acestei ţări în Alianta, credeţi că Muntenegruva putea depăşi aceste voturi şi ar putea într-adevar să devină membra a NATO ?
Jonthan Eyal: „Eu inclin să cred că da, a fost o dezbatere serioasă în Germania şi nu este un secret că Germania a fost împotriva discutarii subiectului aderarii Muntenegrului la NATO la summitul din Tara Galilor, de anul trecut. Anul trecut, la acel summit, subiectul a fost pe agendă, dar a fost scos de acolo mai cu seama la insistenţele Germaniei.
Nu e nici un secret că sunt alte ţari ale NATO care nu sunt prea interesate în soarta Muntenegrului şi care consideră întreaga chestiune ca un fel de diversiune. Dar eu sunt destul de optimist, că Muntenegrul va deveni membru al NATO, mai ales pentru că în spatele scenei, chestiunea a fost dezbatută în ultimii doi ani şi pina la urmă argumentele admiterii au cîştigat şi că mesajul politic - şi anume că noi nu acceptam o divizare a Europei - acest mesaj politic este acum mult mai important decît chestiunea Muntenegrului. Aşa că, într-un fel, tocmai pentru că discuţia în spatele usilor inchise a avut loc de peste un an, eu sunt optimist că guvernele tarilor NATO şi-au facut şi ele socotelile proprii şi au ajuns la concluzia că vor putea sa faca fată presiunilor Rusiei care nu se vor lasa aşteptate.”