Valeriu Munteanu: „Suntem ţara cu cele mai mici suprafețe împădurite din Europa”

Ministerul mediului, despre conferinţa de la Paris pentru reducerea încălzirii globale şi angajamentele Moldovei.

Țările lumii negociază de aproape două săptămâni la Paris un acord pentru reducerea încălzirii globale, dar nu au reușit deocamdată să ajungă la vreo înțelegere din cauza costurilor mari pe care le implică pentru unii participanți micșorarea emisiilor nocive și trecerea la surse curate de energie. La Conferința ONU de la Paris, a fost și ministrul în exercițiu al Mediului, Valeriu Munteanu, care a repetat angajamentul Republicii Moldova să țină în frâu emisiile. Nu este complicat pentru că Moldova poluează puțin în lipsa unei industrii masive. Mai dificilă este îndeplinirea altui angajament, cel privind oprirea defrișărilor și împădurirea.

Valeriu Munteanu: „Raportările pentru Convenţia de la Kyoto şi respectiv a documentului care urmează să fie definitivat astăzi la Paris se fac la anul 1990, când Republica Moldova, fiind parte a Uniunii Sovietice, avea o industrie consistentă şi poluantă, respectiv avem de unde să scădem. Cineva ar putea spune că, de fapt, nu ar trebui să facem absolut nimic. Nu, există obligații pentru termoizolarea clădirilor, pentru eficiență energetică, pentru schimbarea surselor de energie, pentru aducerea şi implementarea energiilor verzi, pentru automobile şi în multe-multe alte domenii în care noi trebuie să performăm. Mai mult decât atât, trebuie să împădurim. Suntem ţara cu cele mai mici suprafețe împădurite din Europa, doar 10% la o medie de 30 de procente avem în Republica Moldova”.

Europa Liberă: Exact acest angajament l-am găsit în una dintre strategiile existente. Dar iată că, pe de altă parte, există situaţia cu politicieni şi alţi funcţionari de rang înalt cărora le creşte apetitul pentru păduri şi în urma cărora pădurile se răresc şi se transformă în mici conace sau vile, sau case de vacanţă.

Valeriu Munteanu

Valeriu Munteanu: „Este adevărat. Ceea ce am descoperit din cercetările preliminare şi încercăm să ținem informația grămadă, dacă pot să zic aşa, până la încheierea evaluării, să nu facem concluzii pripite, pentru ca acei cu care ne luptăm noi să nu facă acțiuni ce ar anula eforturile noastre, dar o concluzie preliminară pe care pot s-o zic şi este la vedere este faptul că în marea majoritate a cazurilor, în situaţia în care cineva arendează un hectar de teren, moldoveanul nu este doar „deștept”, dar şi zgârcit, el îngrădește neapărat alte 3, 10 sau 20 de hectare în jur, folosind şi abuzând de acest bun. Mai mult decât atât, marea lor majoritate, mai ales în jurul Chişinăului şi mai ales sus-puşi din Republica Moldova nu achită taxele de arendă, respectiv la ziua de astăzi avem la acest capitol înregistrat o restanță de 13 milioane de lei”.

Europa Liberă: Şi iată în această situație, când Moldova se angajează la nivel de ONU să mărească suprafețele de pădure şi, pe de altă parte, are situaţia pe care o are în domeniul forestier, ce instituție trebuie să stea cu biciul şi să facă ordine?

Valeriu Munteanu: „Ne-am asumat acest lucru. Moldsilva a fost o instituţie independentă în cadrul guvernului. La insistențele noastre şi ale mele personal aceasta a venit în subordinea Ministerului Mediului anume cu scopul de a reforma şi de a face ordine acolo. Vreau să vă zic că este pentru prima dacă când noi am alocat în toamna acestui an din Fondul ecologic, 30 de milioane de lei pentru plantarea în toamna şi primăvara anului viitor a 2.500 de hectare de teren. Iar în acelaşi timp un instrument pe care trebuie să-l aplicăm este controlul, astfel încât trebuie să vedem ce se taie. Mai mult decât atât, vrem să reconsiderăm anumite dispoziții şi aplicarea legii pentru diferite genuri şi specii de pădure. Aici e o filozofie mai aparte, mai profundă şi acum aştept concluziile oamenilor de ştiinţă în acest sens, pe care trebuie s-o aplicăm”.

Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar fi domeniile care provoacă cele mai multe gaze toxice? S-a vorbit despre Moldova că ar fi cimitirul rablelor din Europa. Iarăşi s-a vorbit, în contextul negocierilor Acordului de Asociere, despre faptul că multe întreprinderi, fabrici şi uzine ar fi opus rezistență atunci când se vorbea despre emisiile pe care le eliberează prin coşurile lor.

Valeriu Munteanu: „Republica Moldova deţine 0,02% din toate emisiile gazelor cu efect de seră din toată lumea. Pentru comparație România are 3% din total global, Rusia – 17%, în scădere pentru că au criză acolo, SUA – sub 30%, iar China peste 30%. Asta nu înseamnă că se aplică diferențiat principiile. Noi avem obligaţia, în primul rând, să reducem emisiile de la ardere şi vorbesc aici de industrie şi vorbesc de gospodăriile casnice care folosesc cărbuni şi alte substenţe”.