„Resetarea sistemului anti-corupţie din Moldova”, o dezbatere la această temă a fost găzduită azi de agenția de presă IPN. Participanții la discuție, experți și politicieni au ajuns la concluzia că în toți anii de guvernare a partidelor declarate pro-europene, s-au adoptat strategii și planuri de combatere a corupției doar pentru a avea ce raporta finanțatorilor externi. Ce soluții au experții pentru a împiedica mimarea reformelor?
Singura posibilitate de a dezrădăcina corupția la toate nivele puterii o poate oferi scoaterea instituțiilor de drept și de reglementare de sub controlul politic. Este părerea împărtășită de mai mulți experți prezenți la dezbatere, între care și analistul politic Arcadie Barbăroșie. El spune că partidele politice care au combătut corupția sub drapelul Uniunii Europene, sunt de fapt organizații de business, care prin mituire și-au asigurat câștigul la licitații publice sau controlul unor persoane cu putere de decizie. De asta, notează analistul curățirea trebuie să se facă mai întâi în interiorul partidelor și apoi să ia calea celorlalte instituții:
Arcadie Barbăroșie
„Justiția și aceste instituții, toate împreună trebuie reformate. Undeva trebuie rupt cercul. În România s-au găsit agenți ai schimbării în interiorul justiției, judecători care au promovat schimbarea în justiție. La noi deocamdată, justiția nu demonstrează dorință de a diminua corupția, ci din contra. Buba mare stă acolo, în partidele politice.”
Experții susțin că politicienii au sabotat reformele nu doar prin nevotarea unor pachete de legi, cum ar fi cel de reformare a Comisiei Naționale de Integritate sau a procuraturii, dar și prin inițierea unor așa-zise noi măsuri de combatere a corupției. Lilia Carasciuc, directoarea Transparency International Moldova, organizație invitată să participe la o asemenea resetare, vorbește doar despre un indiciu care în opinia sa arată că guvernarea nu-și dorește schimbarea, și anume crearea unor judecătorii specializate anticorupție:
Lilia Carasciuc
„Și instituțiile internaționale, și experții au investit și expertiză și bani pentru a crea sistemul aleatoriu de distribuire a dosarelor. Pentru ce? Pentru ca să nu se concentreze dosarele în aceleași mâini, ca să creăm unele scurgeri speciale pentru persoane corupte, ca să meargă specializat, ceea ce am avut până acum. Trebuie să scăpăm de astfel de situații, nu ne trebuie judecătorii specializate.”
Valeriu Saharneanu, fost ziarist și membru al Partidului Liberal Reformator, invitat la dezbaterea IPN crede că lucrurile s-ar schimba dacă deputații nu ar mai accepta să promoveze tacit anumite interese înguste sau pe cele ale liderului de partid:
„Aici trebuie să avem oameni responsabili și care ajungând în parlament pe filiera partidelor, ele acolo, persoanele, dacă au moralitate trebuie să aplice ceea ce este scris în Constituție, suveranitatea demnitarului și nu supunerea oarbă șefului de partid. Dar dacă ai participat împreună cu ceilalți, care au dezvoltat această rețea de devalizare a Republicii Moldova, atunci trebuie să vă asumați acest proces de-a întregul.”
Tudor Deliu
Practica votării după interese a proiectelor a fost notată și de Tudor Deliu, deputat PLDM, formațiune a cărei lider, Vlad Filat a fost arestat sub acuzația de luare de mită și abuz de putere. El spune că formațiunea din care face parte va insista în continuare pe de politizarea instituțiilor de drept:
„Membrii guvernului dintr-un partid nu au vrut să voteze în guvern și el a fost scos de pe ordinea de zi că nu a existat consens. Dacă nu, înseamnă că nu mai trece. Guvernul a fost și este controlat absolut politic. De aceea, cred că noi ar trebui urgent să curmăm aceste lucruri, chiar cu riscul de a merge în anticipate și a pierde poate și alegerile.
Participant la dezbatere analistul politic Igor Boțan constată că reformele vor trena atât timp cât nu vor apărea mai mulți cetățeni care să conteste insistent acțiunile guvernanților. Într-un recent sondaj de opinie, realizat de Transparency International Moldova au fost notate cauzele, care, în opinia oamenilor generează corupția. Respondenții au optat pentru următorul diagnostic deloc îmbucurător: organele de stat sunt controlate de oligarhi, persoanele corupte nu sunt trase la răspundere iar justiția nu este reformată.