Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a cerut zilele trecute Ministerului Finanțelor să scutească parohiile din ţară de prezentarea rapoartelor anuale către inspectoratele fiscale. Chiar dacă, potrivit actualei normă legale, toate cultele sunt scutite total de impozite, acestea sunt obligate să prezinte rapoarte fiscale. Din perspectiva președintelui comisiei parlamentare economie, buget şi finanțe, Ştefan Creangă, prevederea ce a provocat criticile bisericii ar fi o eroare legislativă ce ar trebui reparată.
Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova afirma că: „toate parohiile din cuprinsul ţării sunt expuse unor presiuni din partea inspectoratelor fiscale de a prezenta dări de seamă, cel puţin la „zero”.
Ce soluție revendică Mitropolia? Întâistătătorii bisericii optează pentru introducerea unei prevederi exprese prin care bisericile să fie scutite de prezentarea unor rapoarte către Fisc.
Codul fiscal prevede că sunt scutite de plata impozitului pe venit cultele religioase, dar totodată este ele sunt obligate să prezinte anual la Fisc declarații pe venit.
Potrivit președintelui comisiei parlamentare economie, buget şi finanțe, Ştefan Creangă, partea cu dările de seamă anuale pentru cultele religioase este în vigoare din 2011, dar s-a încercat să fie aplicată pentru prima dată abia acum, trezind revolta clericilor ortodocși subordonaţi Patriarhiei Moscovei. Creangă, care a fost în trecut ministru adjunct al Finanţelor, nu are o explicaţie de ce această normă a fost aplicată abia acum. După părerea sa, prevederea ar fi o scăpare a parlamentarilor ce ar trebuie reparată:
„Eu cred că noi trebuie să facem excepţia respectivă ca să nu avem disensiunile care sunt la moment. A fost, să spunem aşa, o omisiune a parlamentului când a fost adoptată legea respectivă. Să spunem că este o eroare legislativă”.
Potrivit lui Ştefan Creangă cultele ar trebui scutite de impozitul pe venit, nu şi de obligaţia prezentării rapoartelor financiare, „pentru ca statul să fie informat despre situaţia actuală în general”. El argumentează că mai există şi „legea celor 2%”, ce prevede ca fiecare cetăţean are dreptul să decidă către ce ONG poate fi redirecționat până la 2% din impozitul său pe venit. În acest context, mai spune deputatul PLDM, aceste dări de seamă ar trebui să fie obligatorii, pentru că e vorba de bani publici.
De asemenea, președintelui comisiei parlamentare economie, buget şi finanțe, Ştefan Creangă, recunoaște că statul nu are relaţii fiscale cu bisericile, fără excepție, zice el, şi neagă că ar exista o anumită relație preferențială cu capii cultului ortodox.
Unii economişi, dar şi exponenți ai societății civile se pronunţă pentru reguli egale pentru toată lumea, ceea ce ar însemna, la modul practic, obligația tuturor cultelor să prezinte dări de seamă şi chiar să fie impozitate. Bunăoară, expertul Dumitru Budeanschi afirmă că biserica nu ar trebui să profite de anumite relații cu politicul în detrimentul contribuabilului:
„Biserica ar face un lucru foarte bun societății dacă prin exemplul ei ar veni cu inițiativa asta de a plăti impozite şi de a face raportare. Asta ar aduce la sporirea moralității fiscale şi la urma-urmei biserica este parte a societății”.
Tot mai multe voci susțin că astăzi bisericile includ şi activități de business, începând de la vânzarea lumânărilor şi terminând cu afaceri conexe si chiar improprii - fie că e vorba de tipografii, stupi de albine sau chiar închiriere de spaţii, dacă vorbim de oraşe.
Teologul Victor Gotişan este de părere că fără îndoială cultele religioase trebuie impozitate, pot fi scutite, de exemplu, doar pentru anumite activități misionare.
„Ea are nişte chestii comerciale, pentru că vinde anumite obiecte de cult şi respectiv părerea mea e că trebuie să plătească nişte impozite, pentru că asta e un fel de afacere, ei o numesc altfel, dar ea oricum e o afacere şi bineînţeles fiecare agent economic trebuie să plătească nişte taxe”.
În opinia lui Victor Gotişan, relaţia biserică-stat nu este clar reglementată, cu atât mai mult în domeniul fiscal. În opinia sa, relaţia capilor bisericii ortodoxe cu decidenții politici a fost mai degrabă de tipul o mână spală pe alta: unii din interes de imagine, alţii – pentru anumite privilegii, gen numere guvernamentale, pașapoarte diplomatice ş.a. Biserica separată de stat, zice Victor Gotişan, este mai mult la modul teoretic. Şi asta afectează, spun mai mulți observatori, biserica în sensul adevărat al acestei noțiuni.