Anul 2015 a adus în lume progrese remarcabile în ce privește drepturile minorităților sexuale, din Statele Unite, unde dreptul la căsătorie a fost întronat de Curtea Supremă de Justiție pe tot teritoriul țării, până în Irlanda, devenită în mai prima țară care a adoptat prin vot popular egalitatea conjugală sau în Estonia, prima fostă republică sovietică în care cuplurile de același sex au obținut dreptul la „uniuni civile”.
Un caz mai special este mica Slovenie, o fostă republică iugoslavă care s-a mândrit dintotdeauna că face parte mai degrabă din Europa centrală decât din „Balcani” și a fost mereu în fruntea țărilor estice în ce privește apropierea de standardele occidentale: în martie, Slovenia a devenit prima fostă țară comunistă al cărei Parlament a adoptat dreptul la căsătoriile gay. Numai că adversarii egalității conjugale, în primul rând cercurile religioase, catolice, au pus la cale de îndată un referendum împotriva căsătoriilor gay, astfel că dreptul la căsătorie nici nu a apucat să fie de folos vreunui cuplu de același sex. Ținut înaintea Crăciunului, referendumul din 20 decembrie, în care s-a implicat de partea conservatorilor însuși Papa Francisc, s-a caracterizat printr-o participare scăzută la vot și s-a încheiat cu victoria confortabilă a taberei anti-egalitate.
Simon Maljevac este președintele principalei asociații LGBT din Slovenia, Legebitra. Într-un interviu telefonic, el ne-a spus că promotorii drepturilor omului au început deja demersurile pentru a recupera terenul juridic pierdut în urma referendumului.
Maljevac și colegii lui au făcut sesizare la Curtea Constituțională a Sloveniei, cu argumentul că nu este corect ca o chestiune ce ține de drepturile omului să fie reglementată prin referendum. Curtea Constituțională a analizat însă numai procedura consultării populare, nu și fondul ei, și nu a găsit nici un fel de nereguli.
„Din acest punct de vedere, punem spune că s-a făcut un pas înapoi, pentru că o lege care fusese aprobată de parlament, a egalității conjugale, nu poate fi pusă în practică”, a spus Maljevac, adăugând că Slovenia „s-a întors” la nivelul din 2005, când a adoptat legea „parteneriatelor înregistrate”, care oferă multe drepturi, dar nu toate cele pe care le au cuplurile heterosexuale căsătorite.
Înfrângerea taberei pro-egalitate din Slovenia la referendum mai înseamnă că în Constituția țării va rămâne înscrisă definirea căsătoriei ca „uniune între un bărbat și o femeie”, nu „între doi oameni”, cum era formulată legea anulată de referendum.
Potrivit legii slovene, timp de un an după referendum parlamentul nu va putea să dezbată și să adopte încă o dată o lege a familiei „progresistă”, dar Simon Maljevac spune că el și colegii lui vor folosi acest răgaz pentru perfecționarea legii „parteneriatului înregistrat”
L-am întrebat pe activistul sloven dacă referendumul marchează un pas înapoi nu doar legislativ, ci din punctul de vedere al mentalităților, dacă societatea slovenă a devenit mai conservatoare.
Simon Maljevac
Simon Maljevac ne-a spus că rezultatul consultării populare a fost condiționat de mai mulți factori. Schimbarea în acest an a regulilor referendumurilor a făcut jocul taberei conservatoare, pentru că noua legislație permite ca numai 20% din electorat să decidă politica țării într-o chestiune sau alta. În plus, noile reguli sunt așa de confuze, încât mulți alegători au crezut în mod eronat că dacă nu merg la vot, dacă boicotează referendumul, vor sprijini egalitatea conjugală.
Simon Maljevac ne-a mai spus că referendumul a avut loc într-o perioadă când teama de diversitate, mai degrabă decât dorința de egalitate, domină Slovenia și alte țări din regiune.
„Trecem printr-o mare criză a refugiaților. Ridicăm garduri în jurul țării noastre și am impresia că le ridicăm și în mințile noastre”, a spus Maljevac.
Activistul sloven crede că adversarii taberei LGBT au profitat în mod deliberat de atmosfera de teamă din Slovenia traversată de refugiați și că nu întâmplător au programat referendumul cu patru zile înaintea Crăciunului, când valorile tradiționale, inclusiv imaginile familiilor tradiționale, sunt mult mai prezente în viața publică. În opinia activistului sloven, calculul politic personal a fost și el un factor:
„După referendum, șeful campaniei anti-LGBT și-a anunțat rapid intrarea în politică”, a spus Maljevac.
În campania împotriva egalității conjugale din Slovenia s-a implicat însuși Papa Francisc, care a fost privit de unii membri ai mișcării LGBT ca un Papă mai „luminat”, mai ales după a spus că el nu-i poate judeca pe preoții gay care „îl caută pe Dumnezeu”.
Simon Maljevac a spus că nu a fost surprins de mesajul Papei, mai ales că suveranul pontif se implicase la fel într-un referendum la care conservatorii slovaci au încercat – fără succes – să consolideze și mai mult în legea țării lor interdicția căsătoriilor gay și a adopțiilor pentru cupluri de același sex.
„Eu, unul, cred că schimbările au loc lent”, spune Simon Maljevac. „Campania din jurul referendumului din Slovenia a fost un prilej să discutăm din nou, mai profund, toate aceste chestiuni. Sunt sigur că nu numai noi, slovenii, ci toți europenii vom merge înainte”.
Simon Maljevac a spus că cu ocazia referendumului, pentru prima oară în Slovenia au ieșit în prim plan în număr mare mamele persoanelor LGBT, explicând publicului de ce e nevoie de egalitate, așa că în multe privințe ceea ce pare la prima vedere o înfrângere a fost de fapt un pas înainte.
Simon Maljevac nu este cu totul de acord cu unele comentarii de presă care spun că prăpastia dintre vestul și estul Europei s-ar adânci în ce privește respectarea drepturilor minorităților, în primul rând a celor sexuale.
„Pur și simplu sunt chestiuni care au fost prezente mai rar în discuția publică din estul Europei, iar acesta este încă un motiv să discutăm mai departe”, a spus activistul sloven.