Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Cu ce gânduri petrec anul 2015 și ce speranțe își leagă de anul ce urmează locuitorii regiunii transnistrene? Administrația de la Tiraspol prezintă un bilanț economic mai puțin optimist pentru anul ce se încheie, dar speră că un nou regim de comerț cu Uniunea Europeană va redresa situația bugetului. Opinii ale experților despre anunțul, neconfirmat deocamdată oficial, despre faptul că Transnistria va continua să se bucure de facilități la exportul în Uniunea Europeană.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Evgheni Șevciuk
Liderul administrației transnistrene Evgheni Șevciuk a promis să achite datoriile la salariile angajaților din regiune în anul 2016. Însă prognozele bugetare rămân îngrijorătoare, tendința de descreștere a veniturilor se menține de mai bine de un an. La o ședință cu membrii executivului, marți, Șevciuk a spus că datoriile la pensii au început deja să fie parțial achitate, dar nu din mijloacele bugetului, ci din noi împrumuturi. El nu a precizat însă mărimea și sursa acestor împrumuturi, spunând doar că provin din „exterior”. Potrivit responsabilei de finanțele regiunii, Elena Ghirjul, deficitul bugetar la plata pensiilor și altor angajamente sociale a atins 1,3 miliarde de ruble transnistrene sau 120 de milioane de dolari. Datoriile salariale ce nu vor putea fi stinse anul acesta sunt de cca 300 de milioane de ruble, a mai spus Elena Ghirjul, precizând că ele vor fi stinse anul viitor, dacă se va găsi o sursă de finanțare.
Guvernul de la Chișinău se pregătește să plătească despăgubiri de „aproape opt milioane de lei pentru un număr de circa 5.500 de deţinători de terenuri” situate după traseul Râbnița – Tiraspol, a declarat vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov, într-un interviu cu Europa Liberă. Despăgubirile vor fi plătite din Fondul de rezervă al statului și vor fi oferite „direct pentru fiecare hectar de teren către deţinătorii nominali ai terenurilor”, a mai declarat Victor Osipov, care a lăsat de înțeles că pentru moment nu se întrevede șansa ca problema accesului la aceste terenuri să fie rezolvată prin negocieri cu autoritățile de la Tiraspol.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri decretul prin care este suspendată zona de liber schimb cu Ucraina din ianuarie 2016, când intră în vigoare Acordul de Asociere încheiat de Kiev cu Uniunea Europeană și care include un acord de liber schimb. Moscova susține că prevederile acestui acord contravin celor din înțelegerea comercială ruso-ucraineană. Aflat miercuri la Bruxelles, președintele ucrainean Petro Poroșenko a asigurat că acordul cu Uniunea Europeanp va fi pus în aplicare în pofida „măsurilor de retorsiune” adoptate de Rusia. „Suntem pregătiți să plătim prețul pentru libertatea noastră și opțiunea noastră europeană”, a declarat Petro Poroșenko după discuțiile avute cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El a recunoscut că suspendarea tarifelor preferențiale în relațiile comerciale cu Rusia va provoca pierderi serioase economiei ucrainene.
Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk spune că Kievul o să suspende în decurs de o lună comerțul cu peninsula Crimeea anexată de Rusia în martie 2014. Vorbind la o ședință de guvern, Iațeniuk a spus că s-a decis ca „furnizarea mărfurilor, forței de muncă și serviciilor către și din Crimeea” va fi interzisă în 30 de zile. Singurele excepții vor fi „lucrurile personale, alimentele cu impact social și ajutorul umanitar”.
Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a anunțat că Uraina nu-și va plăti datoria de 3 milioane de dolari în eurobonduri către Rusia. Iațeniuk a spus la ședința de guvern din 18 decembrie că Ucraina a adoptat un moratoriu privind plata tututor datoriilor sale către Rusia. Moscova a amenințat că va da Ucraina în judecată, dacă nu-și plătește datoriile la timp. Premeierul ucrainean a mai anunțat că suspendă plata unei datorii comerciale de 507 milioane de dolari pe care Ucraina o are la mai multe bănci rusești. Relațiile dintre cele două țări vecine s-au înrăutățit după ce Rusia a anexat Crimeea în martie 2014 și a oferit sprijin rebelilor ruși din estul Ucrainei.
Ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a declarat, la finalizarea lucrărilor de instalare a sistemul antirachetă american de la Deveselu că acesta va întări securitatea națională, iar găzduirea lui de către România reprezintă „un angajament strategic susținut de întregul spectru politic și de majoritatea populației”. Guvernele român și american au declarat vineri că facilitatea antirachetă de la Deveselu care include un radar puternic, rachete interceptor și echipament de comunicare are „capacitatea tehnică” de activare. Ministrul Comănescu și ambasadorul american în România, Hans Klemm, au reiterat în cadrul ceremoniei că sistemul de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei și că are un rol defensiv. „Am explicat acest lucru Rusiei cu numeroase ocazii”, a spus ambasadorul Klemm. Sistemul Aegis Ashore de la Deveselu care are scopul să ofere protecție în Europa față de eventuale atacuri cu rachetă ale Iranului și este parte a scutului antirachetă mai amplu construit de Statele Unite în cadrul NATO.
Președintele Vladimir Putin a declarat că economia Rusiei a ieșit din criză „sau cel puțin a trecut de vârful crizei”. Vorbind joi la conferința de presă anuală cu presa locală și străină, Putin a spus că pentru 2016 se așteaptă o creștere economică de 0,7 la sută. Deficitul bugetar din acest an ar putea fi de sub 3%, a mai anunțat președintele rus, care a precizat însă că toate calculele sunt făcute având la bază un preț al petrolului de $50 barilul. În acest moment însă , barilul de țiței se vinde cu numai $37 pe piața internațională.
***
Europa Liberă: Anul 2015 se apropie de sfârșit - un an complicat pentru regiunea transnistreană, în care problemele sociale s-au înmulțit, iar economia și-a continuat declinul. Un an în care salariile bugetarilor și pensiile au fost tăiate cu aproape o treime, iar bugetul regiunii a pierdut a cincea parte din încasări, în timp ce rivalitățile politice s-au adâncit pe fondul alegerilor recente în Sovietul suprem. Cu ce gânduri petrec anul ce se încheie locuitorii regiunii transnistrene și ce speranțe au pentru anul viitor?
В этом году недавно были выборы, я сам был на этих выборах, голосовал за местных депутатов, голосовал за депутатов Верховного совета. Все произошло без драк вроде бы, все понравилось, все довольны, курс поднимается, очень много нового строится – да вроде бы все.
Ну, Шевчук понизил зарплаты и пенсии. Что еще? Но перед выборами говорили, что будут повышать что-то. Вот… Что-то не видно. Повысили на 100 рублей - на сколько это повысили?
Перед выборами Шевчук начал двигаться. Стройки – начали строить российские объекты, вот там, около 14-й школы, построили школу, а так … Экономика дерьмо.
Ничего хорошего. Ничего не жду. То же самое. Потому что так оно и есть. Хотя бы блокаду сняли экономическую – и все.
Здоровья и мира вам. Властям – что властям пожелать? Все равно к нашему не прислушиваются мнению. Чтоб мы были людьми с большой буквы.
Ну, здоровья всем людям, хорошего социального уровня жизни, чтобы не было такого вопроса, как, наверное, в этом году, об обеспечении. По сути, наверное, многие сейчас люди выживают больше, чем живут. Существует какая-то неопределенность.
Чтоб пенсию добавили. Я маленькую получаем пенсию, не хватает. Мне 77 лет, конечно, мне не хватает, я одна живу. Так что плохо…
Думаю, кроме того, что изменился внешний вид Тирасполя, фактически ничего не изменилось. Я не думаю, что новые депутаты лучше прежних.
Ну, 9 мая запомнился. На будущее хочу пожелать, чтобы нашли, по-другому смотрели, поняли, по крайней мере, что Бог един. Вразумления. Чтоб все друг друга поняли, полюбили.
Ну, в годе уходящем у меня родился брат. Ему сейчас год. А в 16-ом, вы знаете, мне бы хотелось реализовать себя в 16-ом году, я хочу стать художником и, я думаю, было бы неплохо чему-нибудь научиться. Можно самостоятельно научиться и дома, это несложно.
Особенно ничего такого, достижений, я считаю, больших не было... Ну, преобразовался город, обновились многие здания, школы особенно, садики детские, центр вообще – предыдущие лет двадцать особо не реставрировался, а тут сделали много чего. Так, в плане политики, не знаю. Особых достижений никаких не вижу, социальных тоже, в принципе. Так, внешне чуть-чуть поменялось, и все.
Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare, pe străzi din Tiraspol și Bender.
***
Administrația
Europa Liberă: Bilanțurile economice ale anului pentru regiunea transnistreană, la fel ca și perspectivele pentru anul viitor, nu sunt liniștitoare. Tendința descreșterii veniturilor bugetare se menține, deși, așa cum a anunțat liderul administrației Evgheni Șevciuk, anumite economii s-ar fi făcut, totuși, și s-ar fi găsit și noi surse de împrumut pentru achitarea datoriilor la pensii. Datoriile la salarii, a promis el, vor fi achitate anul viitor, dacă se va găsi o sursă de finanțare. Detalii are Lina Grâu.
Proiectul de buget aprobat de executivul regiunii transnistrene presupune un deficit bugetar imens, mai mare chiar decât anul trecut. Pentru 2016 veniturile bugetului transnistrean sunt estimate la 212 milioane dolari, iar cheltuielile - la 436 milioane dolari, deci mai mult decât dublu. Iar deficitul bugetar neacoperit constituie 46 la sută, față de 40 la sută în 2015. La elaborarea bugetului s-a ținut cont de faptul că agenții economici transnistreni vor putea exporta în UE fără aplicarea taxelor vamale suplimentare, iar prioritate se va da onorării obligațiilor sociale, spune responsabila de finanțele regiunii, Elena Ghirjul:
Elena Ghirjul: „Aproape jumătate din cheltuieli constituie deficit bugetar, adică nu sunt acoperite de venituri. Însă, având în vedere împrumuturile pe care le-am făcut suntem în măsură să finanțăm o parte dintre capitolele sociale. Dar totuși peste un miliard de ruble din cheltuielile sociale nu sunt acoperite”.
Cu toate că nici cifrele bugetare, nici tendințele din economie și comerț nu par să dea semnale pozitive, administrația condusă de Evghenii Șevciuk promite să achite, la începutul anului viitor, datoriile acumulate către bugetari și pensionari în acest an, când, din luna martie, salariile și pensiile au fost achitate doar în proporție de 70 la sută. Șevciuk a spus că va achita restanțele din împrumuturile pe care le-a făcut regiunea transnistreană, fără să precizeze sursa și mărimea acestora și nici în ce condiții sumele vor trebui restituite. Mai mult, administrația promite chiar și majorări salariale, dar nu este sigură că va avea surse de acoperire a acestora.
Elena Ghirjul: „Datoriile față de angajații din sectorul bugetar sunt incluse în cheltuielile pentru anul viitor și în cazul în care va exista sursă de acoperire vor fi achitate. Deocamdată nu avem o astfel de sursă. După cum am mai spus, un miliard o sută de mii de ruble constituie deficitul, iar 300 milioane dintre acestea sunt restanțe la salarii. Începând cu luna ianuarie planificăm majorarea salariilor cu 3 la sută, din iulie – cu încă 2 la sută. Dar bugetul rămâne în continuare ne-echilibrat.”
Administrația de la Tiraspol este nevoită să recunoască că tendințele de descreștere economică, de scădere a volumelor de producție și comerț se vor menține și în 2016. În 11 luni ale acestui an volumele de producție au scăzut cu 15,5 la sută în echivalentul în dolari. Scăderi au fost înregistrate în toate domeniile cu excepția a două – energetica și industria poligrafică.
Odată cu începerea achitării restanțelor la pensii și salarii, administrația transnistreană ia măsuri pentru menținerea inflației și a cursului rublei transnistrene. Banca centrală de la Tiraspol promite să ia măsuri pentru a ține sub control cursul rublei odată cu creșterea volumelor de bani care intră în circulație pe măsură ce sunt achitate restanțele.
***
Europa Liberă: Spre sfârșit de an, o veste bună anunțată de administrația lui Evgheni Șevciuk – regiunea transnistreană va continua să beneficieze de facilități în comerțul cu țările Uniunii Europene, chiar și după expirarea, pe 1 ianuarie 2016, a așa-numitelor preferințe comerciale autonome. Anunțul făcut la Tiraspol nu a fost confirmat, deocamdată, nici de oficialitățile din Chișinău, nici de cele ale Uniunii Europene. Însă despre faptul că o asemenea înțelegere se află în discuție s-a vorbit și mai înainte la nivel de autorități și în comunitatea experților. Reprezentanți ai Tiraspolului susțin că noul regim va fi salvator pentru economia regiunii care se confruntă cu un sever deficit bugetar și o criză economică profundă. Acest regim, potrivit lor, va fi ceva intermediar, între ceea ce a fost până acum: regimul de comerț asimetric - fără taxe sau cu taxe foarte mici în Uniunea Europeană, dar cu importuri taxabile, – și, pe de altă parte, un regim de comerț liberalizat total, fără taxe la importuri și exporturi, cu o perioadă de tranziție la anumite categorii de mărfuri, așa cum prevede, de fapt, Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană la care Republica Moldova a aderat anul acesta. Administrația din Tiraspol a respins constant propunerea de a se alătura la această Zonă, spunând că, astfel, economia transnistreană va ajunge să se integreze cu cea a Republicii Moldova, ceea ce va duce și la o iminentă integrare politică. Este anunțul Tiraspolului un pas spre a accepta regulile de comerț ale Uniunii Europene și, implicit, o mai mare integrare în spațiul economic al Republicii Moldova? L-am întrebat pe expertul de la Tiraspol, stabilit la Chișinău, politologul Ernest Vardanean:
Ernest Vardanean
Ernest Vardanean: „Întâi de toate, trebuie să privim această situație în contextul politicii interne a regiunii transnistrene. Vorbim de momentul când continuă lupta între echipa lui Evgheni Șevciuk și echipa Partidului „Obnovlenie” din Sovietul suprem al Transnistriei. Declarațiile făcute de autoritățile de la Tiraspol au fost de uz intern, în primul rând, pentru că echipa lui Șevciuk a vrut să facă o declarație adresată în mod special oponenților săi din Sovietul suprem, care pe parcursul întregului an electoral au criticat dur echipa prezidențială precum că aceasta nu întreprinde măsuri necesare pentru a depăși această criză, numiră criza 1 ianuarie 2016.
Dar dacă vorbim, totuși, strict, despre contextul extern, eu aș presupune că acest pas a fost făcut, totuși, datorită partenerilor europeni. Eu cred că europenii nu au dorit să piardă legăturile cu regiunea transnistreană, au vrut să-i facă o favoare, pentru a crea anumite precondiții favorabile pentru continuarea procesului de negocieri, adică a consultărilor diplomatice propriu-zis, dacă ținem cont că în ultimii ani acest proces nici nu se mișcă, bate pasul pe loc.
În acest context, este un pic regretabil că nici Chișinăul, nici Bruxellesul nu confirmă oficial acest lucru, dar potrivit portalului newsmaker.md, care până acum nu a dus în eroare audiența sa, putem spune, totuși, că aceste informații sunt veridice.”
Europa Liberă: Da, nu există deocamdată un anunț oficial, dar, între timp, au apărut unele informații despre condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească Tiraspolul, condiții care, de altfel, chiar administrația lui Evgheni Șevciuk a spus că ar urma să fie benefice pentru bugetul și economia transnistreană, care se află într-o situația dificilă. Despre ce ar fi vorba, din informațiile care există până în acest moment?
Ernest Vardanean: „Se cunoaște că preferințele comerciale vor fi continuate și pe viitor, apropo, fără un termen limită. Acest fapt înseamnă că bugetul transnistrean nu va pierde sume grele, așa cum se spune la Tiraspol – de la 30 până la 50 de milioane de dolari pe an, ceea ce constituie o sumă foarte mare pentru regiunea transnistreană.
Pe de altă parte, din câte am înțeles eu din publicația respectivă, este vorba despre anumite obligațiuni destul de stricte pentru partea transnistreană, cum ar fi anularea taxelor de import pentru anumite grupuri de mărfuri venite din UE în următorii doi ani. Dar până în anul 2018 Transnistria trebuie să anuleze toate, absolut toate taxele adăugătoare care până acum, într-o oarecare măsură, împiedicau importul produselor din UE. Ceea ce, de fapt, înseamnă că Transnistria proclamă o politică a porților deschise față de UE.
Un alt moment interesant ar constitui obligațiunea Transnistriei de ași armoniza regulamentul tehnic asupra mai multor poziții, mărfuri, știu eu, care sunt acolo, care într-adevăr, la fel, ține de armonizarea economică a regiunii transnistrene cu Uniunea Europeană, ceea ce într-o anumită măsură contrazice politica declarată a Tiraspolului cu privire la armonizarea economică și, în general, armonizarea legislației sale cu cea a Federației Ruse.
Eu nu știu cum vor depăși transnistrenii această contradicție, dar bănuiesc că europenii s-au gândit bine la acest subiect, ca nu cumva să afecteze nici relațiile de facto ale Transnistriei cu Rusia, nici perspectivele integrării economice a Transnistriei în spațiul european, dar și în spațiul economic al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Am putea presupune că aceste schimbări se produc cu aprobarea tacită a Moscovei? - care la fel s-a opus, se știe, acestui acord de liber schimb dintre Moldova și Uniunea Europeană și de care, iată, acum se apropie regiunea transnistreană…
Ernest Vardanean: „Da, putem presupune acest lucru, dar eu cred că aici este vorba de niște interese pur economice, financiare, ale anumitor persoane implicate în procesul de producție sau în procesele economice din Transnistria. Știm noi cu toții toate bine că anumite întreprinderi care se află pe teritoriul Transnistriei sunt controlate de companii sau de persoane fizice din Federația Rusă. Respectiv, aceste persoane vor beneficia de acest export al mărfurilor transnistrene în Uniunea Europeană. Dacă e să vorbim într-o manieră foarte, foarte optimistă, putem spune că Transnistria poate deveni un fel de pod economic dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană. Nu știu ce obstacole vor apărea pe această cale, dar vom vedea pe parcurs.”
Europa Liberă: Opinia politologului Ernest Vardanean.
***
Europa Liberă: Despre exporturile regiunii transnistrene și legătura dintre integrarea politică și beneficiile economice, colega mea Lina Grâu a stat de vorbă cu expertul Viorel Chivriga, de la Institutul „Viitorul” de la Chișinău.
Viorel Chivriga
Viorel Chivriga: „În 2015, până în luna octombrie, numai 7% din exporturile din zona transnistreană au fost direcţionate spre Rusia. Şi tot 7% în Ucraina. În România, de exemplu, de două ori mai mult. Deci, acest lucru arată foarte clar că economicul e mai mult orientat către atingerea unor rezultate normale, care derivă din interesele economice. Pe ei nu-i interesează politica.
În al doilea rând, e foarte bine că cei din ierarhia politică a regiunii încep să se gândească ce se va întâmpla de la 1 ianuarie. De fapt, ceea ce se întâmplă în economia din zona transnistreană seamănă izbitor cu ceea ce se întâmplă în spaţiul CSI. Aceasta înseamnă, în primul rând, scăderea producţiei economice, aceasta înseamnă scăderea comerţului internaţional, inclusiv a exporturilor, a importurilor – o situaţie care este complet diferită de cea care este observată în Vest.
În România, de exemplu, în anul 2015 exporturile şi importurile au crescut cu circa 5-6%. În toate ţările din CSI, în toate, comerţul internaţional a scăzut de la circa 10,2% până la 40%. Aceasta arată un proces distructiv în economiile lor. Astfel, eu cred că cei din Transnistria se vor gândi foarte bine ce trebuie de făcut.”
Europa Liberă: Administraţia de la Tiraspol a anunţat: comerţul preferenţial cu Uniunea Europeană va continua şi anul viitor. Tiraspolul a prezentat aceasta ca o foarte mare victorie diplomatică a sa şi o înţelegere bilaterală cu Bruxellesul. E posibilă o variantă în care să fie ocolit Chişinăul, atunci când se adoptă decizii de acest nivel?
Viorel Chivriga: „Eu nu cred că poate fi prin definiţie o victorie diplomatică, atunci când vorbim anume de autorităţile de la Tiraspol. Şi aici nu trebuie să venim cu mai multe comentarii, deoarece o victorie diplomatică poate fi atunci când este vorba anume de autorităţile de la Chişinău.
În cazul dat eu cred că e o modalitate prin care autorităţile proclamatei republici de la Tiraspol încearcă într-un mod foarte voalat să arate care sunt doleanţele regiunii. Trebuie să înţelegem că au şi în stânga Nistrului unităţi economice, au comunitate de afacere care e direcţionată, prin comerţul internaţional, spre diferite pieţe. Şi, de fapt, dacă luăm şi statistica comercială, vedem că se întâmplă lucruri tare interesante.
În primul rând, ponderea exporturilor regiunii din stânga Nistrului spre Federaţia Rusă e una infimă, după cum spuneam, e 7% din totalul exporturilor. Deci, au loc nişte schimbări fireşti în comerţul internaţional şi în foarte multe cazuri economicul o ia hăt înainte în raport cu politicul.
În cazul dat, luând chiar şi problemele economice pe care le are unitatea din stânga Nistrului, trebuie să înţelegem că le scapă de sub control procesele care au loc în regiune pe partea economică şi nu ar dori să adune încă probleme suplimentare la ceea ce au acum.
Eu nu aş considera că ei discută direct cu Bruxellesul. Probabil că ceea ce a declarat şi domnul Osipov, cu siguranţă, este pe linia de aşteptare şi atunci cred că în următorul timp, în următoarea săptămână, vom afla mai multe despre concesii sau despre o stopare a concesiilor pe care le-au primit de la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Spuneţi-mi în ce măsură este important comerţul cu Uniunea Europeană pentru regiunea transnistreană? Este suficient de important ca să îi motiveze să facă schimbări profunde în economie?
Viorel Chivriga: „Sigur că da. Dacă luăm partea estică, există probleme grave, practic, în toate statele din Comunitatea Statelor Independente pe plan economic. Volumul comerţului internaţional în majoritatea absolută a statelor din CSI este pe minus comparativ cu anul trecut. Aceasta arată că piaţa din Comunitatea Statelor Independente a devenit o piaţă instabilă, o piaţă care are probleme grave în toate statele. Și, în mare parte, în 2016 nu se întrevăd unele semnale că se va ajunge la o stabilitate.
Pe de altă parte, piaţa europeană e o piaţă mai stabilă, rezultatele sunt cu mult mai bune. Chiar şi partenerul comercial numărul unu al părţii Republicii Moldova din stânga Nistrului are nişte rezultate extraordinar de bune: creştere economică stabilă, exporturi şi importuri în jur de 5-6%. Aceasta arată că există o stabilitate, există nişte relaţii economice care trebuie să fie menţinute. Şi nu numai menţinute, dar dezvoltate. Şi aceasta înseamnă că cei care produc bunuri şi servicii au o garanţie că produsele lor pot fi livrate în continuare, dacă nu vor fi schimbate regulile de joc.
În cazul dacă ele se schimbă, eu cred că apare o zonă gri de incertitudine, unde vor fi transportate aceste produse. Şi aici apar semne mare de întrebări: piaţa CSI? Luând în consideraţie problemele economice? Cred că nu. Alte pieţe? Au nevoie de timp, de răgaz pentru a redirecţiona exporturile. Acest răgaz poate să continue nu ani, dar poate şi un deceniu. Trebuie să ţinem cont că Republica Moldova a avut o situaţie similară în 2005-2007, atunci când a primit în figură loviturile Federaţiei Ruse, când au fost sistate exporturile de produse vegetale, animaliere şi de băuturi alcoolice. Din 2005-2007 Republica Moldova nu a mai reuşit să-şi redirecţioneze la modul cel mai concret exporturile spre alte pieţe”.
Europa Liberă: În ce măsură credeţi că Rusia va permite ca Transnistria să se alinieze unor reguli DCFTA, într-o anumită perspectivă de un an, de doi sau mai mult? Ştim că Rusia încearcă să menţină controlul în regiunea transnistreană inclusiv prin factorul politic. Şi există şi această confruntare dintre politic şi economic în regiunea transnistreană.
Viorel Chivriga: „Eu consider că Rusia are probleme cu mult mai importante la moment, are probleme economice care trebuie să fie soluționate. Rusia e într-o criză profundă economică. Și, de fapt, aici e marea dilemă a Federaţiei Ruse: să rezolve problemele altora sau pe ale sale. Pe de altă parte, Rusia are probleme de ordin politic foarte mari acum în exterior, în regiune şi nu numai, prin pierderea credibilităţii ca un stat care se aliniază sau dorea să se alinieze unor valori democratice. Şi prin ceea ce face Rusia acum în Ucraina, în Siria, are probleme de alt gen, care nu pot fi soluţionate într-un timp foarte scurt, fără nişte schimbări pe plan intern.
În acelaşi timp, Rusia are şi probleme cu enclavele pe care le-a creat de-a lungul anilor, cele din Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina şi Republica Moldova. Acestea sunt nişte probleme suplimentare care necesită şi resurse financiare, necesită timp şi necesită şi o dorinţă de a le soluţiona. În cazul dat, dacă vorbim de problemele raioanelor din stânga Nistrului, eu cred că pentru Rusia ele nu sunt prioritare la moment.
Şi lucrul acesta a fost foarte vizibil, atunci când în zona transnistreană au apărut probleme pe partea socială, care nu puteau fi rezolvate, utilizând instrumentarul intern. A fost nevoie de o habă mare de timp pentru a încerca să soluţioneze problemele legate de pensii, de salarii. Şi, de fapt, dacă vorbim şi de problemele legate de economia reală, acestea nu au fost soluţionate chiar de la conflictul armat de pe Nistru. Problemele au rămas în aer.
Și acum vorbind, la finele anului 2015, când Rusia va încerca, prin presiuni, să alimenteze un fel de opoziţie faţă de DCFTA, Acordul de Liber schimb cu UE, care trebuie să fie implementat şi în partea cealaltă a Nistrului, eu cred că Rusia nu are timp.
Dar există şi o voce care trebuie să fie auzită şi pe interior, în raioanele din stânga Nistrului, a agenţilor economici care nu sunt mulţi, dar ea este una destul de importantă şi este auzită, şi este vociferată tot mai mult. Aceasta se vede anume prin poziţia care a fost prezentată chiar şi de holdingul Sheriff la alegerile declarate nelegitime în regiune. Şi aici trebuie să înţelegem că ei au nişte interese. Şi nişte interese care trebuie să fie privite cu respect în ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici.
Ei sunt agenţi economici, pentru ei prevalează interesul economic, au angajaţi, au nişte interese ce ţin anume de gestionarea afacerii şi pentru mulţi ele prevalează deja. În cazul dat, pierderea unor pieţe pe care le-au cucerit cu greu ar însemna foarte mult, poate că ar avea un efect fatal pentru aceste activităţi.
Deci, aici apar nişte legături destul de strânse care pot fi orientate spre diferite părţi, dar depinde foarte mult de cum vor prezenta chiar aceiaşi agenţi economici, voinţa lor în disputa de pe intern. Pe de altă parte, depinde şi de ruşi cum vor gestiona situaţia lor care nu este de invidiat pe plan intern şi pe plan internaţional.
Dar aici Moldova trebuie să fie chiar foarte activă şi, în acelaşi timp, trebuie să ţină cont că are aliaţi. Şi are aliaţi puternici în regiune.”
Europa Liberă: Expertul Viorel Chivriga de la Institutul „Viitorul”, a răspuns întrebărilor Linei Grâu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.