La sfârșit de an bulgarii au cheltuit peste 1 miliard de dolari pentru a petrece cum se cuvine Crăciunul și Revelionul. Un sfert din aceasta suma s-a dus pentru cadouri. 250 000 au sărbătorit în străinătate – cea mai mare parte – în țările vecine - Grecia, Turcia, România și Serbia.
20% din bulgari au apelat la credite pentru sărbătorile de iarnă. Suma medie împrumutată a fost de 200 de dolari. În pofidă crizei tradiția meselor bogate a fost respectată.
Obiceiurile de Crăciun la sud de Dunăre au rădăcini comune cu cele din România și Republica Moldova. În Bulgaria însă accentul este pus nu atât pe latura bisericească a sărbătorii. Această se explică prin cele cinci secole de dominație otomană când nu era recomandabil sărbătorirea cu fast a apartenenței la creștinism. În acest mod Crăciunul, în bulgarește Coleda, a devenit în cursul secolelor cu precădere o tradițională sărbătoare de familie.
Masă festivă în ajun de Crăciun conține într-un mod obligatoriu 12 feluri de mancare și simbolizează cele douasprezece luni ale anului. Niciun preparat nu conține carne. Este ultima zi a postului.
Cina consta din măncăruri tradiționale, cum ar fi ardei umpluți cu fasole, sarmale de vie sau de varza cu orez, nuci, fructe uscate, muraturi, mere, pâine rotundă. Traditionala plăcintă al sarbatorii se numește banița și este de două feluri – cu brânză și cu dovleac.
Mâncărurile preferate în noaptea de Crăciun seamănă cu cele din Moldova - carnea de porc cu varza, friptura de curcan, sarmale, chiftele și mici. Se bea vin roșu.
„Koledarii" – cum se numesc aici colindatorii, sunt tineri necasătoriti sau casătoriți recent, care, costumați cu haine traditionale, fac înconjurul satului și se opresc în fiecare casa pentru a cânta, a face urări și a primi cadouri. Fetele tinere pregătesc o pâine specială, care se numește cravai, pentru colindatorul lor favorit. Sărbătoarea Crăciunului durează până în zorii zilei.