Unul din obiectivele de politica externă ale României a fost de a fi admisa în grupul tarilor Schengen, adica in grupul tarilor care nu sunt despărțite de controale de frontieră. Care este „strategia” noului guvern de tehnocrați de la București în legatura cu acest obiectiv în relatarea corespondentei noastre.
Guvernul Cioloș pare să schimbe filosofia strategiei de aderare a țării la Spațiul Schengen de liberă circulație și mizează pe sprijinul celei mai puternice țări de pe continent. În acest context, România dă semne că-și reconsideră inclusiv politica migraționistă, după cum rezultă din discuțiile pe care tocmai le-a avut la Berlin, ministrul de externe Lazăr Comănescu cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier.
Lazăr Comănescu
Șeful diplomației române a vorbit în capitala Germaniei despre „sprijinul deplin al României pentru o acțiune solidară și responsabilă” în legătură cu subiectul migrației, ceea ce înseamnă o piruetă făcută din mers de oficialii de la București, deși, România s-a opus așa numitelor cote obligatorii, fiind parte a corului est-europenilor împotriva primirii de refugiați.
Ministrul de Externe a fost, de altfel, mult mai tranșant decât premierul Dacian Cioloș, care a făcut o vizită de lucru la Berlin săptămâna trecută. Atunci a spus că România își dorește să facă parte dintr-un spațiu Schengen „solid” și că în chestiunea refugiaților, Bucureștiul este „deschis la dialog” și „ascultă ce spun și celelalte state”. Această declarație făcută de premierul Cioloș la Berlin a fost cea care a dat semnalul că România intenționează să iasă din plutonul statelor estice și să-și negocieze mult mai progamatic propria poziție, să depășească - după cum s-a exprimat primul ministru - „complexul periferiei geografice”.
Dacian Cioloș a reamintit la întâlnirea cu Angela Merkel că România a fost în 2014 al doilea mare contributor, după Germania la FRONTEX (Frontières extérieures for „external borders”). FRONTEX, cu sediul în Polonia, la Varșovia este agenția europeană pentru managementul fronierelor externe și are ca scop oprirea imigrației ilegale, traficul de ființe umane și firește a infiltrărilor de tip terorist.
România are 2070 de kilometri de graniță cu state care nu fac parte din Uniunea Europeană și a investit peste un miliard de euro în securizarea acestor frontiere, de aceea amânarea primirii în Schengen nu are legătură cu această chestiune, ci mai degrabă cu fenomenul corupției. Cancelara Angela Merkel a dat, la rândul ei, un semnal extrem de important după întrevederea cu premierul român, explicând că Germania așteaptă să vadă următorul raport al Comisiei Europene privitor la monitorizarea justiției autohtone și subliniind că se „angajează” ca progresele făcute de România „să se reflecte și în progresele privind includerea în sistemul Schengen”.
Cu toate că nu pare o declarație fermă, fiindcă include unele rezerve, Merkel promite, totuși, sprijin consistent pentru admiterea României în Spațiul Schengen, iar această promisiune se datorează în mare parte schimbării de paradigmă care a avut loc la nivelul guvernului inclusiv sau mai ales pe tema migranților. Premierul Cioloș mizează, deci, pe axa București-Berlin pentru realizarea acestui obiectiv de țară de-atâtea ori amânat până acum. În subsidiar contează, desigur, eficiența procurorilor-anticorupție, dar și deficiențele Parlamentului, care continuă să le ofere imunitate unora dintre cei acuzați de fapte penale.
Olanda, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene a declarat, pe de altă parte, prin ambasadoarea sa în România, Stella Ronner-Grubacic, că Spațiul Schengen este „supus unor presiuni uriașe” și că Bruxelles-ul nu va înainta „mai mult decât este cazul în ceea ce privește extinderea acestui spațiu”.
Olanda a precizat de mai multe ori că va deschide ușile Schengen pentru România în momentul în care vor exista două rapoarte pozitive de monitorizare a justiției, ceea ce s-ar putea întâmpla chiar anul acesta, dacă țara nu va fi zguduită de o criză politică serioasă.
Negocieri la cel mai înalt nivel, o politică europeană mai activă și ieșirea din periferie sunt armele guvernului Cioloș pentru aderarea țării la Schengen.