Peste 60 de camioane moldovenești cu mărfuri din Federația Rusă au fost oprite la frontiera ruso-ucraineană acum două săptămâni, după ce Ucraina a interzis importul de produse din Federația Rusă. După implicarea autorităților din Republica Moldova și Ucraina, problema a fost soluționată: au fost stabilite zece puncte de trecere pentru tranzitul transportului auto și patru puncte de trecere pentru transportul pe calea ferată. De asemenea, autoritățile ucrainene au stabilit niște puncte de trecere la hotarul cu Belarus.
Corespondenta Europei Libere a discutat cu secretarul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din Moldova, Evgheni Gubceac, despre aceste schimbări.
Europa Liberă: Cum trebuie a fi înțelese aceste regulamente noi?
Evgheni Gubceac: „Ucraina are problemele sale cu partea rusă în ceea privește impunerea unor embargouri. Dar ambele părți sunt semnatare ale unor acorduri interstatale, a Convenției referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri, a Organizației Mondiale a Comerțului prin care s-au obligat să creeze toate condițiile favorabile unor transportări rapide de mărfuri prin vămile de pe teritoriul lor. Din păcate, dintr-o grabă probabil, ucrainenii au uitat de obligațiunile lor. Însă după implicarea autorităților locale și adresările din partea altor țări europene care au fost afectate, colegii din Ucraina au înțeles greșeala și după 20 ianuarie au elaborat o hotărâre suplimentară despre aceste măsuri de tranzit. Astăzi, putem considera că problema a fost soluționată.
Your browser doesn’t support HTML5
Cu Evgheni Gubceac despre probleme transportatorilor moldoveni
Există organisme internaționale pentru transportatori, afiliate la Organizația Națiunilor Unite, care au împuternicirea de a fi garantul faptului că marfa care tranzitează teritoriul uneia dintre cele 69 de țări va părăsi teritoriul acestui stat. Este vorba de un lanț global de garanții, în frunte cu niște companii de asigurări londoneze. În cazul în care marfa rămâne pe teritoriul țării, ele garantează că vor rambursa statului toate pierderile. Ucrainenii știu despre acest lucru.
Pur și simplu, a fost o eroare tehnică din partea lor. La vama ruso-ucraineană stăteau camioane moldovenești, rusești, românești. Există acorduri internaționale pentru țările care nu au ieșire spre mare, în care se arată că țările lor vecine trebuie să creeze un coridor fără obstacole pe teritoriul lor pentru tranzitul mărfurilor. Toate aceste lucruri sunt împuternicite la nivel mondial.”
Europa Liberă: Cum se vor efectua controalele de frontieră la modul practic?
Evgheni Gubceac: „Atunci când oricare vehicul, indiferent de țara de origine, trece vama, trebuie să prezinte documentele mărfii și automobilului. Organele de control vamal au dreptul să controleze și marfa, dar în mod normal, dacă există sigiliul plomba care înseamnă o garanție din partea organizațiilor internaționale, vameșii au încredere în această marfă, mai ales că e vorba de tranzit. Urmează controlul vehiculului propriu-zis, ca în automobil să nu fie alte lucruri interzise. Este controlat și șoferul cu actele vehiculului de a tranzita o țară anumită. Dacă vameșul vede că nu sunt probleme, transportul își urmează calea. Fiecare parte își caută propriile beneficii și scurtături pentru a-și ușura munca.
De fapt, pe teritoriul euro-asiatic avem o altă problemă. Toate aceste țări sunt semnatare ale unor acorduri internaționale. Au fost de acord că mecanismele acordurilor internaționale prevalează asupra celor locale și că trebuie să le adapteze la normele internaționale. Din păcate, Uniunea Vamală își are propriile reguli de transport care uneori nu sînt în concordanță cu normele internaționale și din această cauză în unele situații mașinile noastre sunt reținute la frontierele unor țări din spațiul euro-asiatic.
Știți, vorbim de sec. XXI, de facilitarea transportului marfar, de scoaterea tuturor barierelor, de liberalizarea piețelor, dar, de facto, creăm bariere ca aceste măsuri să nu fie puse în aplicare. Am impresia că fiecare țară care participă la aceste procese caută să pună anumite piedici ca alții să nu poată activa mai ușor. Nu înțeleg această poziție, când la nivel internațional declarăm una, dar de fapt în realitate avem cu totul altceva.”