Subvenţiile pentru agricultură ar urma să se mărească în acest an cu 40%, ajungând la un miliard de lei, a anunţat ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Eduard Grama. Cât de justificată este această generozitate ce se regăseşte pe hârtia proiectului Legii bugetului?
Viorel Chivriga
Una din temele convorbirii de astăzi cu economistul Viorel Chivriga de la Institutul „Viitorul”.
Europa Liberă: Ministrul Agriculturii, Eduard Grama, a anunţat ca prevedere a viitoarei Legi a Bugetului pentru 2016 o majorare cu 40% a subvenţiilor agricole. Pentru început, poate ar fi bine să înţelegem ce va însemna totalul făgăduit de un miliard al acestor subvenţii pentru acest an… Înțelegem că o mare parte din această sumă o constituie datoriile.
Viorel Chivriga: „La prima vedere, pare o sumă destul de mare și incomparabilă cu cele care au fost până acum, dar de fapt trebuie să vedem ce presupune aceasta, banii, care vor fi planificați în proiectul Legii Bugetului. Și trebuie să vedem și să analizăm foarte atent ce va rămâne din suma inițială în Legea Bugetului. E o sumă, în opinia mea, care adună foarte multe probleme, dar și bani puțini din anul 2015. În primul rând, circa 400 de milioane de lei sunt restanțele la plată, care nu au fost achitate în 2015. Mai sunt sume mai mici care presupun canalizări de bani spre direcții care nu au nimic comun cu subvenționarea. Și trebuie să înțelegem că 2015 a fost un an dificil, 2016 va fi tot un an dificil. Și bani pentru a suplimenta această sumă nu vor fi.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu Viorel Chivriga despre subvențiile în agricultură
Dar, pe de altă parte, trebuie să vedem ce constituie Fondul de subvenționare, în comparație cu ceea ce obțin fermierii din statele din regiune, state cu care intrăm într-o competiție acerbă. Și aici chiar apar întrebări foarte mari. Dacă admitem că suma de șapte-zece milioane de lei, așa bani au fost bugetați în 2015, sunt plăți la hectar, dar aceștia nu sunt plăți la hectar, în mare măsură, sunt bani canalizați pentru investiții, atunci ajungem la o cifră destul de micuță, la circa 14 euro la hectar. În același timp, în statele unde încercăm să ajungem cu bunurile noastre, sumele sunt cu mult mai mari.
De exemplu, în 2015 în Letonia această sumă constituia 122 de euro, în Estonia – 189 de euro, în Lituania – 204, în Bulgaria – 221, în România – 244. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că, pe lângă Fondul de subvenționare, există și alte surse de finanțare a agriculturii. Noi vorbim de un miliard de lei, dar dacă se gestiona corect situația cu creditul polonez, agricultorii, poate, nu mulți, aveau posibilitatea să obțină o sumă de două ori mai mare, de circa două miliarde de lei. De fapt aici avem o problemă destul de mare care arată care e situația agriculturii în general și care e situația managementului în agricultură.
Acei 100 de milioane de euro care au fost virați în Moldova de către guvernul Moldovei nu au fost debursați, la nici un an, chiar după semnarea acordului de asistență cu Polonia. Și numărul dosarelor care au fost recepționate este unul destul de mic, de circa 30 de dosare care acoperă o sumă de circa 30 de milioane de euro. Aici apar probleme într-adevăr enorme. Pe de altă parte, ajutoarele care sunt acordate de statele europene, de SUA, sunt cu mult mai mari decât valoarea Fondului de subvenționare. Dar și aici există iar probleme. Poate în cazul dat ar trebui să ne uităm mai puțin la promisiunile financiare care vin din partea demnitarilor, dar să ne uităm la situația reală din sector.”
Europa Liberă: A propos chiar de această problemă, de ce anul trecut a fost posibil un Fond de subvenţionare agricolă de doar 610 milioane de lei (din care peste 240 milioane de lei au reprezentat datoriile pentru anul precedent și alte 45 milioane datorii la compensații), iar acum ar fi vorba de un miliard, care totuși sună destul de impresionant pentru multă lume? S-a îmbogăţit ţara? De ce aceste promisiuni tocmai acum?
Viorel Chivriga: „De fapt în 2015 a fost o promisiune similară, se vorbea tot de un miliard. Dar de la promisiuni până la realitate e un drum destul de lung și aici trebuie să fim realiști. Atunci când vezi care e situația în țară și care este una deplorabilă, rapid ajungi la realitatea crudă din agricultura moldovenească. Atunci când încerci să ridici plafonul, în mod inevitabil, aduci cu tine și restanțele care rămân din an în an. Dar agenții economici, fermierii primesc bani puțini.”
Europa Liberă: Această prevedere a viitorului buget ar pica bine pentru eventuale discuții cu Fondul Monetar Internațional?
Viorel Chivriga: „Ele nu trebuie să pice, ele sunt inevitabile și trebuie să existe un proiect de lege care să fie discutat. În proiectele de lege care apar în Republica Moldova sunt foarte multe carențe. Ele trebuie să fie eliminate. E foarte important, și aceasta o spun de fiecare dată, că legile trebuie să fie aplicabile. De fapt la noi situația e cu totul alta. Apar legi, dar apar și goluri, odată cu apariția unor prevederi care nu pot fi aplicate. Sau, cum spuneați dumneavoastră, promisiuni care se regăsesc în documente destul de importante pentru Republica Moldova. Aici vorbeați de Legea cu privire la…”
Europa Liberă: Da, ministrul din domeniu a anunțat, de altfel, că a fost elaborată Legea privind subvenționarea cu adoptare juruită, spunea el, pentru primăvară sau vară, lege care ar urma să rezolve mai multe necazuri, iarăși, spunea domnul ministru, legate de procesul de subvenţionare… Le va rezolva într-adevăr, în condiţiile în care se află RM acum?
Viorel Chivriga: „E o lege care poate să își găsească locul în cadrul legislativ moldovean, dar trebuie să fim conștienți că acele principii, pe care trebuie să le conțină Legea de subvenționare, ele sunt deja în conceptul de subvenționare a agriculturii care nu a fost respectat niciodată de conducerea Ministerului Agriculturii. În cazul dat eu cred că trebuie să tindem spre o stabilitate. Și aici
Trebuie să existe reguli de joc care să fie reguli pentru toți: și pentru cei de la minister, și pentru cei de la AIPA, și pentru fermieri...
sunt de acord cu ministrul Grama. Discuțiile privitoare la regulament care au loc în fiecare an sunt lungi, inutile și în multe cazuri contraproductive. Nu este bine ca un regulament de subvenționare pentru un întreg an agricol să fie aprobat la mijlocul anului. Trebuie să existe și predictibilitate. Trebuie să existe stabilitate.
Și trebuie să existe reguli de joc care să fie reguli pentru toți: și pentru cei de la minister, și pentru cei de la AIPA, și pentru fermieri. Și aici o lege ar putea să vină anume cu un set de rigori față de toate părțile interesate și implicate. Și, în același timp, să facă puțină ordine în domeniul finanțării agriculturii, că aici probleme sunt cu duiumul. Și ele trebuie să fie eliminate. Și, nu în ultimul rând, cei care produc pe bandă rulantă legi, acte normative trebuie să se mai consulte ce fac vecinii noștri, că, dacă intri într-o competiție cu ei, în primul rând, trebuie să cunoști ce fac ei, cum o fac. Și după aceea poți să intri și în competiție, dacă ai cu ce.”
Europa Liberă: Schimbând ușor tema, dar rămânând la problemele domeniului: un grup de experți de la Rospotrebnadzor și Roselhoznadzor, precum și de la instituția de profil din Belarus urmează să sosească în săptămânile următoare în Republica Moldova pentru a discuta problemele legate de exportul de mere pe piața rusă. Vor fi „discuţii nu prea plăcute”, cum s-a exprimat dl ministru Grama. De ce ar fi așa?
Viorel Chivriga: „Admit că vor veni și vor discuta, vor analiza ce se întâmplă în Republica Moldova, dar, în același timp, admit că ei cunosc foarte bine care e situația din domeniu aici, la noi în țară. Problemele vin din câteva direcții. În primul rând, cei care gestionează situația cu pregătirea exporturilor cam au picat tema. Acele zvonuri, informația care vine din spațiul virtual și nu numai care arată că există grave carențe anume la pregătirea exporturilor, la certificarea exporturilor și la eliberarea autorizațiilor e o tematică care, probabil, are tangență cu Codul Penal. Și aici instituțiile statului, pe lângă făptași, au o vină enormă. Toată această informație ajunge la Moscova. În același timp, avem acorduri bilaterale cu Federația Rusă și atunci când se încalcă vreo prevedere, aceasta bate pe termen scurt în agricultorii care sunt deja în așteptarea derulării exporturilor, dar pe termen mediu și lung bate asupra întregii țări.”
Europa Liberă: Pe final, fiind vorba de substituirea merelor moldovenești cu cele din alte părți și exportate în țările respective sau via Belarus în Rusia, povestea cu mişmaşurile de genul acesta în agricultură, care pune în pericol exporturile și pe fermierii onești, se întâmplă de când ne ţinem minte. De ce e atât de greu totuși pentru instituţiile statului să facă ordine în acest domeniu?
Viorel Chivriga: „Dar nu este greu. Aici e vorba de niște inacțiuni care permit să se întâmple tărăboiul din agricultură și din comerțul internațional. În primul rând, eu cred că există un interes cu mult mai mare decât mita care este achitată funcționarilor de la ANSA sau de la alte instituții. În cazul dat probabil că e vorba anume de nișele care sunt transmise de la niște exportatori onești la cei care vor să facă niște bani mai rapid și niște bani care până la urmă vor aduce niște prejudicii enorme țării. Că, pe lângă nișele date, este prejudiciată imaginea Republicii Moldova, imaginea agenților economici din țară. Și, nu în ultimul rând, atunci când apar niște interdicții pe plan extern la export, aceasta bate foarte-foarte puternic asupra oamenilor săraci din țară. Și asupra fermierilor care sunt pregătiți anume pentru a realiza niște activități eficiente finalizate prin comercializarea în afara țării a produselor produse aici, pe loc. Aici instituțiile statului ar trebui să fie nu numai vigilente, dar să contracareze orice tip de acțiuni de așa gen.”