Ucraina a anunțat că va relua exportul de energie electrică în Moldova, Belarus și Lituania în al doilea trimestru al anului 2016, potrivit unui anunț al Ministerului ucrainean al energiei. Ucraina a oprit treptat exportul de electricitate din cauza deficitului de cărbune apărut din cauza războiului civil din estul țării.
În prezent, Republica Moldova își asigură necesarul de curent electric din resurse proptii de generare, care acoperă 30% din consum, iar 70% cumpără de la centrala termo-electrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, deținută de compania rusă RAO ES.
Expertul IDIS Viitorul, Victor Parlicov, fost director al ANRE, spune că Republica Moldova va beneficia de o alternativă energetică reală și prețuri mai mici doar dacă va exista o concurență reală pe piață, iar autoritățile vor renunța la diversele scheme netransparente care există în prezent în sectorul energetic.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Ce înseamnă pentru Republica Moldova faptul că va putea contacta curent din Ucraina? În prezent știm că pe lângă producția internă singurul furnizor este centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană.
Până acum, cei de la Cuciurgan și cei din Ucraina practic ne vindeau curentul la același preț...
Victor Parlicov: „Noi nu știm cu cât ne vor vinde cei din Ucraina nouă curentul electric. Adevărul este că în Ucraina pe piața internă prețurile en-gros sunt într-adevăr cu mult mai joase decât prețul cu care noi astăzi cumpărăm de la centrala termo-electrică moldovenească. E adevărat ca ar fi bine să beneficiem de o conjunctură de prețuri mai favorabilă care există în Ucraina. Însă până acum experiența a fost că, indiferent care era prețul în Ucraina, pe piața internă cei de la centrala termo-electrică moldovenească și cei din Ucraina practic ne vindeau curentul la același preț.
Plus că deocamdată nu este clar dacă va fi sau nu ridicată în Ucraina interdicția la exportul de energie electrică. Deocamdată interdicția din septembrie 2014 rămâne în vigoare. Noi avem un contract cu EnergoCapital care vinde energia electrică produsă la centrala termo-electrică moldovenească valabil până pe 31 martie 2016.”
Europa Liberă: Din experiența Dvs., în ce măsură există interesul la Chișinău de a diversifica de fapt piața de energie electrică a Republicii Moldova? S-a vorbit de multe ori despre diverse scheme netransparente prin care sumele din aceste afaceri ajungeau în diverse firme off-shore. Și, în aceste condiții, este explicabil că factorii de decizie care beneficiază de pe urma acestor scheme să nu renunțe de bună voie la astfel de afaceri foarte profitabile.
Victor Parlicov: „Absolut. Și unul dintre exemplele cele mai elocvente în acest sens este faptul că, practic, de la independență până acum, toate proiectele care țin de interconexiune cu sistemul din România rămân doar la nivel de proiecte, la nivel de studii – deci, la nivel de hârtii. Deocamdată, linii nu s-au construit și nici nu s-a început construcția de linii.
De când ne-am obținut independența formal, am rămas dependenți energetic, exclusiv, de partenerii din Est ...
Or, era evident de la independență că noi de când ne-am obținut independența formal, am rămas dependenți, oricum, energetic. Și această dependență era exclusiv de partenerii din Est – fie Ucraina, fie centrala termo-electrică moldovenească care avea în general un statut foarte neclar după războiul din 1992. Și atunci, era evident că pentru a ne consolida pozițiile în domeniul securității energetice noi va trebui să diversificăm sursele, să putem aduce energie și din Vest. Noi am avut, dacă țineți minte, și situații când, practic, doar din Vest am și avut energie, când ne-au făcut probleme cei de la Cuciurgan. Uite că nici asta nu ne-a învățat minte. Deci, de la sfârșitul anilor 90, când am avut aceste probleme, oricum nu am făcut nimic pe interconexiuni, oricum am rămas unde am fost și suntem și până în ziua de azi dependenți.
Evident că în România existând în momentul de față o piață transparentă, o bursă de energie unde poți cumpăra energie pe un an înainte, pe o zi înainte, în cadrul zilei de o oră, cu tranzacții ținute strict la evidență, evident că posibilitățile de a face anumite scheme așa cum sunt învățați ai noștri în Est sunt mai dificile, nu prea poți face așa ceva. Și atunci evident că unul dintre principalele obstacole în calea securității energetice este lipsa de voința politică.”
Europa Liberă: Apropo despre livrările de energie electrică din România, chiar la București am auzit voci care spun că aceste interconexiuni sunt destul de greu de făcut din punct de vedere tehnic. Este vorba despre lipsa voinței politice la Chișinău, sau și la București există această problemă?
Unul dintre principalele obstacole în calea securității energetice este lipsa de voința politică...
Victor Parlicov: „Nu există la momentul de față probleme tehnice care nu-și au soluția. Nu suntem noi, Republica Moldova sau România, un sistem super-deosebit față de ce a existat în alte țări. Toate problemele tehnice își au soluțiile tehnice. Toate problemele financiare își au soluțiile financiare. Deci, se pot accesa finanțări pentru asemenea proiecte. Altceva este să fie dorință.
Din partea română eu consider că ar fi existat dorință pe această dimensiune, pentru că România la momentul de față este extrem de excedentară în capacități de generare, România are exces de energie pe piața internă. Energia pe piața internă din România este deja mult mai ieftină decât cea pe care o procurăm la centrala termo-electrică de la Cuciurgan. Și atunci România are un interes, chiar pur tehnic, să aibă unde livra energia asta. O bună parte din capacitățile de generare nou-construite, mai ales cele pe vânt, intermitente, au fost construite în zona Dobrogei. Și în sistemul românesc există o problemă în a prelua energia din zona Dobrogei și a o repartiza în restul României. Noi, fiind plasați mult mai aproape de această zonă, am fi pentru ei o soluție, un ajutor. Ei ar fi foarte interesați, pentru că noi, fiind aproape de zona Dobrogei, prin consum am fi ajutat la stabilizarea situației în sistemul lor intern electric.
Și atunci, eu consider că România are toate capacitățile, are interesul, are resursele tehnice și financiare. Eu cred că principala problemă este totuși la Chișinău.”
Europa Liberă: Care ar fi impactul reluării exporturilor de curent electric din Ucraina pentru centrala de la Cuciurgan? Ați amintit că actualul contract este valabil până pe 31 martie. În prezent, piața de pe malul drept al Nistrului este practic singura din care Cuciurganul primește niște bani.
Primul parametru care va fi afectat este bugetul regiunii transnistrene...
Victor Parlicov: „Deci, este una când centrala termo-electrică de la Cuciurgan livrează pentru zona de deservire a Gaz Natural Fenosa, inclusiv Chișinău, care consumă 70 la sută din toată energia electrică folosită în Republica Moldova și ucrainenii livrau anterior restul de 30 la sută în zona RED Nord și RED Nord-Vest. Și altceva este dacă se schimbă parametrii și deja ucrainenii livrează 70 la sută și Cuciurganul restul de 30 la sută. Deci, toate lucrurile acestea ar putea schimba esențial mai mulți parametri.
Primul parametru care va fi afectat este bugetul regiunii transnistrene. Pentru că știm cu toții că mijloacele achitate pentru gaze, chiar dacă nu sunt în măsură să acopere costul real al gazelor necesare pentru procesul de producție, totuși nici acelea nu sunt transferate către MoldovaGaz pentru a fi transferate către Gazprom. Ele se acumulează pe un cont special din care se acoperă necesitățile bugetare ale regiunii transnistrene. Deci, bugetul transnistrean ar avea de suferit.
În al doilea rând, s-ar schimba situația cu acumularea datoriilor. Evident că dacă ei vor consuma mai puțin gaz pentru a-l arde și a face energie electrică, viteza cu care se vor acumula datorii față de Gazprom prin intermediul regiunii transnistrene va scădea considerabil. Și acesta va constitui un efect pozitiv pentru datoria externă - balanța comercială și balanța de plăți a Republicii Moldova.
Viteza cu care se vor acumula datorii față de Gazprom prin intermediul regiunii transnistrene va scădea considerabil...
În ceea ce privește consumatorii de pe malul drept al Nistrului, aceștia vor resimți efecte pozitive doar dacă va fi o concurență pe bune între cei de la centrala de la Cuciurgan și furnizorul din Ucraina. Pentru că dacă această concurență într-adevăr va avea loc, atunci consumatorul ar putea beneficia de niște prețuri care sunt mult mai atractive. Pentru că pe piața ucraineană la momentul de față prețurile sunt cam cu peste 20-30 la sută mai joase decât cele cu care cumpărăm noi astăzi. Deja dacă vom reuși noi sau nu să accesăm aceste prețuri – aceasta este o altă întrebare.”
Europa Liberă: În ceea ce privește Cuciurganul, cam cât se vinde pe malul drept al Republicii Moldova și cam care este contribuția celor care achită factura la curent la achitarea pensiilor și salariilor în regiunea transnistreană? Administrația din Transnistria acuză Republica Moldova de faptul că ar supune-o unei blocade economice. Pe de altă parte, vedem că achitând curentul către Cuciurgan Republica Moldova contribuie direct la bugetul regiunii…
Victor Parlicov: „Trebuie să înțelegem câteva lucruri. Primul este că regiunea transnistreană nu are capacitatea de a exista ca un stat. Practica ultimilor 20 de ani a demonstrat că chiar și având acces la finanțare, la suport extern, de exemplu, din partea Federației Ruse prin intermediul gazelor care se tolerează să nu fie plătite, în sume, pardon, de miliarde de dolari, chiar și în pofida faptului că se încasează bani cash care merg la acoperirea cheltuielilor bugetare ale regiunii transnistrene, cu toate acestea, regiunea transnistreană oricum nu are o situație economică favorabilă. Asta în pofida faptului că întreprinderile din regiunea transnistreană au undă verde la export, inclusiv în UE, și în pofida relațiilor lor speciale cu Rusia, care au făcut ca, atunci când Republica Moldova a avut blocaje economice cu Federația Rusă cu vinurile și fructele, să fie favorizată Transnistria.
Transnistria are de colectat bani, fără a face careva plăți bugetare, ani de zile, ca să-și plătească factura la gaze...
Cu toate acestea, regiunea s-a dovedit a fi neviabilă din punct de vedere economic. Și dacă veți lua pur și simplu datoria lor pentru gaze și veți împărți suma la bugetul anual, veți vedea că Transnistria are de colectat bani, fără a face careva plăți bugetare, ani de zile. Cred că deja ajung la 10 ani în care trebuie să colecteze bani ca să-și plătească factura la gaze. Este clar că este o entitate absolut artificială.
Altceva este că Transnistria a fost creată artificial și a fost menținută artificial de Federația Rusă cu concursul autorităților de la Chișinău. Și vedem acum că retorica Chișinăului este că, uite, regiunea transnistreană este o regiune separatistă. Pe de altă parte, fac business comun bine-merci, împart banii, au proiecte comune etc. Deci, este absolut cert că regiunea transnistreană există doar pentru că este o gaură neagră convenabilă, un paradis fiscal practic ilegal, nerecunoscut, care există datorită concursului de voință de la Moscova, Tiraspol și Chișinău. Dacă nu ar fi existat interesele foarte mari la Chișinău ca regiunea transnistreană să existe în forma în care ea există acum, problema, inclusiv și din punct de vedere economic, a integrării Transnistriei în spațiul juridic și economic al Republicii Moldova era rezolvată demult.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu datoria regiunii transnistrene pentru gaze? Sunt deja spre șase miliarde de dolari care sunt, juridic, pe contul Republicii Moldova…
Regiunea transnistreană există datorită concursului de voință de la Moscova, Tiraspol și Chișinău...
Victor Parlicov: „Nu, este nu sunt pe contul Republicii Moldova. Sunt niște datorii ale agentului economic MoldovaGaz către agentul economic Gazprom. Agentul economic Gazprom deținând cota de 50 la sută, plus administrând cota Tiraspolului de 14 la sută, deține practic controlul a 64 la sută din compania MoldovaGaz care, de fapt, îi este datoare. Evident că toate aceste acumulări de datorii nu s-au făcut fără cunoștința și fără consimțământul Gazpromului. Iată de ce părerea mea este că aceste datorii ar trebui recunoscute ca „datorii odioase”.
Există o asemenea practică. Este o practică post-colonialistă clasică, unde fostele țări-metropole își revendicau controlul asupra fostelor colonii. Chiar dacă de jure acestea nu mai erau colonii, metropolele își revendicau controlul prin instrumente financiare – creând datorii, creând tot felul de scheme comune prin care controlau elitele politice ale acelor țări și le păstrau în sfera sa de influență de facto. Și datorită acestor practici jurisprudența mondială s-a îmbogățit cu un termen pe atunci nou care este „datoriile odioase”. Sensul termenului este că acestea sunt datorii create cu concursul elitelor politice din fostele țări-metropole și cu elitele politice din fostele colonii, în detrimentul interesului poporului din colonie. Și au fost precedente în care aceste datorii au fost anulate.”
Europa Liberă: În concluzie, în ce condiții Republica Moldova ar putea ieși în avantaj după reluarea exporturilor de energie electrică din Ucraina, iar cetățenii din Republica Moldova vor simți beneficiile diversificării pieței?
Cetățenii Moldovei vor simți beneficii doar atunci când centrala de la Cuciurgan va concura pe bune cu furnizorul din Ucraina...
Victor Parlicov: „Cetățenii Republicii Moldova vor simți beneficii doar atunci când centrala terno-electrică moldovenească va concura pe bune cu furnizorul din Ucraina, când noi vom acea acces la prețurile en-gros de pe piața ucraineană, care sunt cu zeci de procente mai joase decât ce cumpărăm noi astăzi. Și atunci, consumatorul va putea simți asta în factură.
Pentru că noi toți vorbeam să au crescut tarifele, că poate ar trebui să economisim la salariile celor din sectorul energetic… Noi la salarii avem de economisit nu știu câți ani ca să compensăm faptul că cineva pur și simplu face o schemă și se duc niște bani undeva în off-shore, nemonitorizați. Vă dați seama că dacă noi am cumpăra energia electrică cu 20-30 la sută mai ieftin, despre ce sume de bani ar fi vorba? Toate salariile plătite în toate companiile energetice nu acoperă această diferență.
Deci, ar fi bine ca acum, în special guvernarea actuală, guvernarea nouă, să demonstreze că pe bune se vrea o ameliorare a situației, s-a înțeles mesajul societății, s-au înțeles greșelile făcute anterior și să renunțe la scheme și să se apuce de guvernat, lucru pentru care au și fost înscăunată acolo unde este.”