„De război parcă frica ne-a trecut, dar mai mult e frica de sărăcie”

În contextul mai multor amenințări venite de la Moscova, pe fondul neînțelegerilor din estul Ucrainei, amenințări care au vizat explicit și Republica Moldova, mulți oameni își exprimă teama că un război ar putea să îi afecteze în mod direct. Și aici unii amintesc axioma că nimic nu este mai rău ca războiul și niciun preț nu e prea mare pentru ca pacea să merite să fie cumpărată.

Bucuria marilor victorii din anii ’90, bucuria destrămării URSS, distrugerii colosului comunist s-a preschimbat într-o mare deznădejde ce a culminat cu râul de sânge în care s-a transformat Nistrul în primăvara și vara lui 1992, despre care povestesc locuitorii din satul Varnița, o localitate din imediata vecinătate a regiunii transnistrene.

– „Ruşii îşi fac mendrele lor. Şi mult timp le vor face, dacă noi nu ne vom trezi şi nu vom acţiona. De ce ei astăzi cu orice preţ nu vor să ne lase în Uniunea Europeană?”

Europa Liberă: Şi care e răspunsul? De ce Rusia nu îi doreşte acest bine Republicii Moldova, ca ea să se apropie de Uniunea Europeană?

– „Pentru că are interesele ei. Dacă noi ne apropiem de Uniunea Europeană, atunci se arată faţa naturală a ruşilor, forţa lor e tancul şi Kalaşnikovul, puterea. Au fost Ţările Baltice ocupate de cine? Moldova a fost eliberată şi iar ocupată. Prin ce formă a fost ocupată? Până şi astăzi e sub călcâiul Moscovei şi nu ne dă voie să ne dezbăierăm.”

Europa Liberă: Cât sânge a curs aici, pe Nistru?

– „Mult. Am făcut şi un monument la primărie, sunt 176 de persoane care pe platoul Bender au decedat. De la fiecare câte un gram de sânge şi de acum sunt 176 de grame. Dar câte un kilogram? Mult sânge a curs. Nu mai vorbim de acei care au rămas invalizi şi cât sânge s-a stricat în inimile mamelor, părinţilor, rudelor, copiilor. E greu de calculat, dar e foarte mare cantitatea de sânge.”

„De război parcă frica ne-a trecut, dar mai mult e frica de sărăcie”

Europa Liberă: După ce s-a declanşat acest conflict armat de la Nistru şi a apărut această regiune secesionistă Transnistria, iată că mai târziu, dar a apărut şi un alt conflict, între Rusia şi Ucraina. De ce i-a trebuit Rusiei alipirea Crimeei?

Moldova, Varnița city limits

​– „Toată viaţa s-a luptat pentru chestia aceasta, că Basarabia e a lor, Crimeea e a lor, Donbasul e al lor, totul e a lor. Adică mai nu tot globul pământesc e al ruşilor. Şi tot din cuvintele lui Lenin: „Весь мир будет разговаривать на русском языке”. Aceasta e tendinţa de a domina, de a folosi orice naţiune şi a-şi lua tot ce le trebuie lor. Doar scenariul care astăzi e în Ucraina a fost scenariul şi în Republica Moldova. Şi în Gruzia acelaşi scenariu s-a repetat, şi în Ucraina. Le-au făcut acolo cu Crimeea şi cu Donbasul, aşa şi la noi i-au stârnit pe găgăuzi. Şi aici de atunci, de când ne-au ocupat, de atunci este scenariul acesta, numai că astăzi ei au scos proiectele acelea şi le-au folosit.”

Europa Liberă: Acum ce credeţi că e în capul domnului Putin?

– „Să prelungească ceea ce a făcut. El nu va ceda. Lui influenţă îi trebuie.”

Europa Liberă: Aţi găsit răspuns la întrebarea de ce s-a vărsat sânge aici în 1992, la Nistru?

– „Interesul Moscovei a fost ca să fie instabilitate şi vor ca să fie instabilitate în Moldova. Lor le trebuie şi un plaţdarm aici, ca să fie mai aproape de Europa. Ei nu vor să fie Europa aproape de dânşii.”

Europa Liberă: De ce Rusia nu-şi doreşte o prosperitate economică, dar doreşte neapărat să arate forţa armei şi nu forţa argumentului?

– „De când e istoria Rusiei, voiau să fie ca o ţară hotărâtoare pe toată Europa. Şi aceasta la dânşii e până acum. Vorba ceea: „Lupul părul îşi schimbă, dar năravul ba”. Aşa şi ei.”

Europa Liberă: Şi acest statut de hegemon înfrumuseţează Rusia?

– „Nu îi înfrumuseţează, dar aşa e la dânşii, că ei vor cât mai multe colonii să aibă, imperialism, acea ţară e mai puternică.”

Europa Liberă: Ieşirea la Dunăre, înconjurul Mării Negre e o preocupare a Kremlinului?

​– „Numaidecât. Ei şi vor ca să ia. De ce ei au făcut instabilitatea aceasta în Ucraina de vest, au luat Krîmul? După părerea mea, vor să ia Odesa, Pridnestrovia, Găgăuzia, e clar, să formeze plaţdarmul lor aici. Marea Neagră să fie Rusia, să hotărască ea toate întrebările. Şi dacă Krîmul l-au luat, de acum încoace eu cred că la dânşii va fi mai uşor. De ce luptele se întind spre Marea Neagră? Dacă iau Odesa, de acum nici Ucraina nu are ieşire la mare şi o pun în genunchi pe Ucraina. Ei vor să formeze un alt stat al lor, ca să-l alipească de Rusia, anume Pridnestrovia.”

Europa Liberă: Şi nimeni nu poate să opună rezistenţă? Tuturor le este frică de aceste intenţii ale Kremlinului?

– „Eu socot că de acum nu merge împărţirea pământurilor. Numai cu forţa, cu tancurile. Ei numai în arme sunt puternici, dar în rest, în economie au decăzut.”

Europa Liberă: Şi cum vedeţi satul Varniţa şi Republica Moldova în următorii cinci ani? Ce dezvoltare poate avea?

– „E o întrebare la care e tare greu de răspuns. De război parcă frica ne-a trecut, dar mai mult e frica de sărăcie. Măcar cu ceva să trăieşti şi copiii şi familia să asiguri. Toate instituţiile sunt ale lui Plahotniuc şi cu banda aceasta a lui desigur că ne vom duce mai în urmă încă.”

Europa Liberă: Dar vectorul geopolitic divizează Moldova?

– „Care merg spre Uniunea Europeană, care merg în direcţia Rusiei. Toate partidele acestea pro-ruse, care merg în direcţia Rusiei, sunt mai puternice. Şi probabil că acum, dacă vor fi degrabă alegeri anticipate, ne temem să nu ne ducem cu 20-30 de ani în urmă. Puteau să nu fie toate aceste partide, dacă Rusia nu şi-ar vârî nasul, nu s-ar implica să întreţină partidele acestea. O sumedenie de bani sunt daţi anume pentru a face acest haos la noi în Moldova. Totuşi, viitorul nostru este spre Uniunea Europeană. Doar toate ajutoarele, toate creditele vin din care parte? Din direcţia europeană. Dar Rusia ce dă? Ei au transferat tare mulţi bani, dar pentru ce? Pentru a destabiliza Moldova, pentru a întreţine partidele pro-ruse.”

​– „Politologi, experţi din Moscova au spus: „Dacă noi nu putem pe la Transnistria, noi vom face prin Moldova”. Şi s-au început demonstraţiile acestea, acolo este Dodon, este Usatîi, care insistă să scoată guvernul, alegeri anticipate. Ce se primeşte? Să răsturnăm guvernul. Eu văd tentativa aceasta a Moscovei care vrea să schimbe guvernul şi să pună un fel de guvern care să fie cu toate şi în toate de acord cu ceea ce se indică direct de la Moscova. Şi aceasta va fi numaidecât. Aceasta va fi o tentativă foarte puternică. De ce? Că aici în Transnistria se petrec aşa nişte evenimente în conducere, bugetul nu îl pot face, lumea va începe a se revolta. Ajutor trebuie. Dacă nu schimbă guvernul azi, adică pro-rus la Chişinău, atunci situaţia din Transnistria se agravează. De aceea vor pune forţele necesare ca să schimbe conducerea, pro-rusă, în oraşul Chişinău.”

Europa Liberă: Încotro se îndreaptă Moldova? Merge pe cale bună?

– „Eu, de pildă, merg pe drumul meu. Dar Moldova nu.”

Europa Liberă: Dar de ce e greşită această cale pe care merge ţara?

– „Tot Parlamentul sunt bandiţi şi hoţi şi se gândesc numai la viaţa lor. Ei de popor nu au grijă absolut deloc. Acum oamenii sunt contra, dar ei se ţin cu mâinile şi picioarele.”

Europa Liberă: Şi ce e de făcut?

– „De pus la dubală chiar şi miliardarii aceştia. El, dacă are un miliard, vrea să aibă şi două, vrea să aibă şi trei, că lui nu-i ajunge unul.”

Europa Liberă: Ce e de făcut?

– „Revoluţie.”

Europa Liberă: Revoluţia nu duce la bine. Evoluţia e cea care trebuie să aducă stabilitate.

​– „Pașnic. Dar paşnic nu se va primi. Fiindcă oameni au ajuns de acum la sapa de lemn. Jumătate din pământuri în Moldova sunt pustii. Moldova e ţară agrară, noi cu aceasta ne hrănim, cu aceasta creştem. Noi nu avem ieşire la piaţă. Chiar dacă intrăm în Uniunea Europeană, ea nu va da drumul la producţia noastră.”

Europa Liberă: Dar are Moldova producţie care să penetreze pieţele din Vest?

– „Dacă va fi regulă în ţară, vor fi şi pieţe.”

Europa Liberă: Dar Rusia de ce a pus interdicţii?

– „Ruşii vor tot timpul să aibă influenţă în mai multe ţări.”

Europa Liberă: De ce le trebuie lor această influenţă?

– „Să arate că ei sunt ruşi.”

Europa Liberă: Toată lumea se teme de ruşi?

– „Ei, ba. Eu, de pildă, nu mă tem.”

Europa Liberă: Dar ce e în capul domnului Putin azi ştiţi?

– „Putin, cu puterea pe care o are, îşi va ieşi din minţi, îşi pierde demnitatea de om.”

Europa Liberă: Frica dumneavoastră cea mai mare care e?

​– „Că noi vom dispărea ca popor de sine stătător şi nu ne va recunoaşte nimeni, dacă noi facem prostia aceasta măcar şi cu Europa, măcar şi cu ruşii, măcar şi cu cine nu ar fi. Noi trebuie să fim noi, dar să trăim bine cu toţi.”

Europa Liberă: De ce s-a vărsat sânge la Nistru în 1992? De ce a izbucnit conflictul armat?

– „Din pricina ruşilor. Ei vor să fie stăpâni peste tot, iubesc să domine, să cotropească, să cucerească, să fie mai sus ca cineva, să se socoată toţi cu părerile lor, să-i pună pe toţi în genunchi. Eu aşa socot.”

Europa Liberă: În 25 de ani de independenţă, cât bine i-a dorit Rusia Republicii Moldova?

– „Cred că deloc. Care bine să dorească Rusia Moldovei?”

Europa Liberă: Şi atunci o relaţie bună între Chişinău şi Moscova cum ar trebui să se clădească?

– „Cu dânşii relaţie bună nu poate fi. Oamenii de prin sate, sute de oameni care sunt duşi încolo să lucreze îi amăgesc, nu le dau banii, sunt fugăriţi, amăgiţi, bătuţi.”

Europa Liberă: Chiar aici, la Varniţa, am aflat de la oameni că unii doresc ca Moldova să meargă către Uniunea Europeană, alţii vor ca să se apropie şi mai mult de Federaţia Rusă.

– „Care vrea cu Federaţia Rusă să ia ciomadanul şi să se ducă încolo la ruşi. Vindeţi casele şi duceţi-vă şi slujiţi, luptaţi împotriva moldovenilor.”

Europa Liberă: Dar sunt cetăţeni ai Moldovei.

Moldova, Varnița city limits

​– „Sunt cetăţeni ai Moldovei, dar sunt zombaţi de ruşi, mancurţi care nu ştiu din ce neam sunt şi în ce neam trăiesc. Aceştia sunt mancurţi, nu sunt moldoveni, care nu sunt demni de ţara lor, de pământul lor, de naţia moldovenească. Aceştia nu sunt ai noştri oameni, sunt oameni cumpăraţi şi vor să ne vândă şi pe noi.”

Europa Liberă: Dacă aţi fi dumneavoastră acolo, în vârful puterii, ce aţi face ca să puneţi în capul mesei interesul naţional?

– „De ajutat lumea să iasă din sărăcie, din nevoi, să fie pensiile normale, să poată omul vieţui, trăi.”

– „Nicio guvernare, nicio mafie nu a fost distrusă fără sânge, fără luptă. Schimbările în Moldova vor fi, când vom pune mâna pe furci şi îi vom fugări pe aceştia care astăzi guvernează şi fură ţara. Ei sunt aleşii poporului?”

Europa Liberă: Sunt slugile poporului.

– „Care slugi? Ei pe dânşii se slujesc.”

Europa Liberă: Cine vrea cel mai mult bine cetăţenilor Republicii Moldova şi statului?

– „Numai oamenii simpli. Dar de sus eu nu văd pe nimeni.”

*

În curând se vor împlini 24 de ani de la declanșarea conflictului armat de la Nistru, un război în care Moldova a încercat să se apere de gardiștii transnistreni, sprijiniți de armata rusă și de cazacii veniți de pe Don. Despre acel război moldo-rus din 1992, dar și despre consecințele lui am discutat cu ex-ministrul Securității Naționale Tudor Botnaru.

​Tudor Botnaru: „Nu ar fi fost conflictul armat din ’92, dacă nu ar fi fost destrămarea Uniunii Sovietice. Deci, istoria se începe cu eşuarea iniţiativei de restructurare a sistemului politic în Uniunea Sovietică. Iniţiativă care la început a fost făcută foarte curajos de domnul Gorbaciov şi susţinută de majoritatea membrilor Comitetului Central şi de toţi membrii Biroului Politic. Însă cu timpul ea a eşuat şi s-a realizat tocmai ceea ce spunea prin ’88-’89 domnul Gorbaciov: „Главное, товарищи, не заболтать перестройку”. Вот и заболтали.”

Europa Liberă: Tot domnul Gorbaciov pe timpuri a spus că, dacă Moldova nu rămâne în zona de influenţă a Federaţiei Ruse, ar putea să se transforme în trei republici.

Tudor Botnaru: „Şi de aici s-a început destrămarea Uniunii Sovietice. Şi punctul culminant a fost atunci când în Belovejskaia Puşcia s-a hotărât între cei trei lideri cunoscuţi să se destrame Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: Au decis liderii Belarusului, Ucrainei şi Rusiei.

Tudor Botnaru: „Şi pe urmă şi-au dat seama că, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, odată cu intenţia de a crea uniunea aceasta a statelor slave, Rusia îşi pierde spaţiul geografic, spaţiul tradiţional imperial de altădată şi s-au reorientat spre restabilirea fostelor frontiere ale imperiului. Moldova totdeauna a fost poarta spre Balcani. Moldova a fost regiunea unde chiar pe timpul Uniunii Sovietice se considerau porţile de est ale Uniunii Sovietice. Şi când aceste porţi s-au închis pentru ei, şi-au dat seama că legăturile cu Balcanii, cu Europa suferă. Şi tentativa a fost de a menţine Republica Moldova în sfera de influenţă a Rusiei prin Transnistria, unde ucrainenii şi cu rusofilii şi rusofonii formau majoritatea. Afară de aceasta, să ţinem cont de faptul că, odată cu retragerea forţelor armate ale Uniunii Sovietice din Germania, tot corpul de ofiţeri care erau pensionaţi sau nu mai voiau să-şi continue activitatea şi-au ales ca loc de reşedinţă Transnistria, oraşul Tiraspol. Şi aceşti ofiţeri numeric erau cam 35-40% din populaţie, toţi erau ruşi, toţi erau ofiţeri cu pregătire militară şi experienţă bogată. Şi nu i-a costat nimic să declanşeze acest război de pe Nistru ca să menţină Transnistria în sfera de influenţă a Rusiei. Tocmai de aici e şi declaraţia lui Gorbaciov, când a spus: „Dacă nu vreţi să rămâneţi cu noi, veţi avea trei republici”. Şi prima republică a făcut-o în Transnistria. Deşi nu este recunoscută până în prezent de opinia internaţională, totuşi ea există. Mai departe s-a mers spre Unitatea Teritorial-Administrativă Autonomă Găgăuzia şi aproape că s-a realizat ceea ce a spus şi ce voia domnul Gorbaciov.”

Europa Liberă: Republica Moldova rămâne vulnerabilă şi astăzi ca stat, din moment ce nu a dispărut fenomenul separatismului?

​Tudor Botnaru: „Odată ce noi nu suntem ferm hotărâţi să devenim stat membru plenipotenţiar al Uniunii Europene, noi rămânem vulnerabili. Fiindcă ţările, care au început odată cu noi, au ajuns demult departe, noi însă batem pasul pe loc.”

Europa Liberă: Moldova a avut guverne mai puţin capabile să meargă pe calea pe care au apucat-o Ţările Baltice?

Tudor Botnaru: „Nu au fost mai puţin capabile, dar au fost cu mult mai puţin orientate spre Uniunea Europeană decât spre Rusia. Majoritatea partidelor care au fost, cum a spus Cernomîrdin: „Orice partid ai face, tot KPSS se numeşte”. Și iată componenţa şi conţinutul acestor partide ne-a impus să batem pasul pe loc şi să nu avansăm decât în declaraţii, dar nu în fapte concrete.”

Europa Liberă: Moscova are putere să şantajeze oricare guvernare de la Chişinău?

Tudor Botnaru: „Prin coloana a cincea şi prin poziţiile lor şi numărul impunător de rusofili şi rusofoni, ei foarte uşor îşi realizează ceea ce îşi pun drept scop. Afară de aceasta, ei în planul de destabilizare şi de menţinere a poziţiei nu jelesc bani. Ei dispun de sume colosale care sunt puse la dispoziţia celor care se hrănesc.”

Europa Liberă: Ar putea Moldova să scape de această coloană a cincea? Sunt voci care spun că ea încă e destul de prezentă şi foarte numeroasă.

Tudor Botnaru: „Ar putea. Dar aici tot trebuie o voinţă politică şi trebuie de schimbat clasa politică, de schimbat radical. De la bun început, dacă vă amintiţi de componenţa primului Parlament, nu puteau fi alte rezultate ale activităţii acestui Parlament decât cele pe care le-am avut noi pe parcursul anilor. Prea puţini reprezentanţi ai ţărănimii au fost în Parlament, prea puţini au fost din clasa muncitorească şi aproape toţi primii secretari, preşedinţii de executive, preşedinţii de colhoz au făcut componenţa acestui Parlament. Bine că au mai fost puţini intelectuali, au mai fost ceva scriitori, dar majoritatea au fost oameni de formaţiune sovietică cu trup şi suflet.”

Europa Liberă: Dar după 25 de ani se vorbeşte cu text deschis despre partide pro-ruse în Republica Moldova. Cum să înţelegi acest lucru, dacă prioritar ar trebui să fie interesul naţional?

Tudor Botnaru: „Aşa e. Dar interesul naţional ar trebui să fie reprezentat de un partid cu caracter naţional, cu sentiment şi mândrie naţională şi cu susţinere din partea populaţiei, din partea întregului popor. Şi toate instituţiile de stat trebuiau să fie completate cu oameni care au demnitate naţională, mândrie naţională şi pun interesul naţional în capul mesei, dar nu interesul buzunarului şi interesul procentelor din băncile comerciale.”

Europa Liberă: Se zice că slăbiciunea statului moldav oferă oligarhilor posibilităţi nelimitate de creştere şi chiar de expansiune. Sistemul numit democratic şi pluripartidist a devenit pentru unii, puţini de fapt, că nu sunt chiar atât de mulţi, o afacere tentantă. Unii o spun şi mai dur: oligarhii de la Chişinău ar fi distrus forţa politică pro-europeană. Aşa să fie? Aceasta joacă festa Republicii Moldova?

Tudor Botnaru: „Nu că joacă festa, ei joacă rolul principal în trasarea căii politice şi de dezvoltare a Republicii Moldova. Fiindcă datorită poziţiei lor, republica s-a înglodat într-o groapă de corupţie atât de mare, că e greu chiar şi pentru Uniunea Europeană să ne scoată din această mocirlă. Trebuie din nou să ne mobilizăm şi să măturăm toată murdăria aceasta din societate, odată pentru totdeauna.”

Europa Liberă: Dar cine mătură? Şi cum mătură?

Tudor Botnaru: „Eu cred că societatea civilă şi-a deschis ochii şi a început să dea din coate. Oamenii văd ce se face în republică şi nu vor mai permite sau cel puţin vor încerca să stopeze acest dezmăţ în viaţa politico-economică din republică.”

Europa Liberă: Dar aţi putea spune cam câţi oameni în Moldova apără interesele Rusiei? În procente cam cât ar fi?

​Tudor Botnaru: „Lucrul acesta ar trebui să-l cunoască colegii mei de la SIS. Nu este exclus, cu timpul, vor ieşi şi vor declara, că ei urmăresc această temperatură din societate. Dar sunt foarte mulţi. Sunt foarte mulţi şi până nu vom arăta caracterul nostru de demnitate şi faptul că noi suntem stăpâni în ţara noastră, nu vom scăpa de această lepră.”

Europa Liberă: SIS moldovenesc e capabil să menţină situaţia sub control, din moment ce se vorbeşte că această statalitate a Republicii Moldova se clatină?

Tudor Botnaru: „Nu aş zice. Majoritatea statelor din Europa sînt neputincioase în faţa forţelor de la Kremlin. E altceva. SIS nostru va fi obligat într-o bună zi să deschidă cărţile şi să dea publicităţii materialele de care dispune şi de comportamentul colegilor, comportamentul urât faţă de situaţia din Republica Moldova. Tot ce se face nu numai din partea colegilor şi a unor persoane din interiorul ţării este fixat, documentat şi la momentul potrivit va fi pus pe masă. Dar în prezent vedeţi situaţia în care suntem noi şi trebuie să rezolvăm alte probleme.”

Europa Liberă: Da, dar aceasta nu e o scuză, făcând trimitere la situaţia destul de complicată care afectează atât de mult bunăstarea cetăţeanului.

Tudor Botnaru: „Da, nu este o scuză. Dar situaţia în care activează SIS în prezent nu este cea mai bună pentru această instituţie. Au plecat foarte mulţi profesionişti, au venit băieţi tineri care sunt bine pregătiţi, au suflet. Un lucrător operativ nu se face prin decret şi nu se face prin ordinul ministrului sau directorului. Şi afară de aceasta eu cred că starea tehnico-materială a acestei instituţii lasă de dorit.”

Europa Liberă: Spunea cineva că anumiţi politicieni ar fi mai bine dotaţi decât însăşi instituţia chemată să menţină securitatea statului.

Tudor Botnaru: „Din punct de vedere psihologic chiar, când un lucrător operativ are pe masă materiale şi vede un potlogar, pardon de expresie, cum trăieşte şi cum fură, şi cât fură şi colegii lui din Procuratură îl protejează, mâinile

sunt lăsate în jos. Trebuie de reformat, de avut o atitudine statală faţă de această instituţie. S-a încercat să le dezlege puţin mâinile, dar s-a stopat. Eu cred că pentru o perioadă măcar de cinci ani trebuie de dezlegat mâinile celor de la SIS, de dat împuterniciri să facă ordine în societate, nu să le lege mâinile cum le-a legat până acum şi au transformat SIS într-un birou de informaţie pentru preşedintele Parlamentului, președintele țării. Și la fiecare informaţie: „Lasă, mai aşteaptă...”. SIS, în situaţia de azi, trebuie să aibă împuterniciri să rezolve cazul, dacă e legat de securitatea statului şi de criminali care sunt un pericol pentru această securitate, imediat să-i pună la respect, nu să trimită întâi informaţie, să aştepte de la domnul Candu rezoluţie sau de la altcineva, dar să prezinte materialele, să le documenteze cu toate probele şi – articolul respectiv din Codul Penal.”

Europa Liberă: Republica Moldova are nevoie de o lege a lustraţiei? Şi dacă cumva adoptarea acestei legi ar permite să apară adevăraţi lideri naţionali pe scena politică?

Tudor Botnaru: „E târziu de vorbit de legea lustraţiei. Acum se poate de vorbit despre cine poate fi lustrabil, care categorie de oameni ar trebui să fie lustrabili. Legea lustraţiei trebuie să fie pentru toate categoriile din societate, începând de la vlădică până la opincă. Dar nu poate fi legea lustraţiei pentru directorul SIS şi

pentru Partidul Comunist, Voronin, care şi-a bătut joc de tricolorul republicii să nu fie lustrat. Aşa ceva nu poate fi. Dacă e legea lustraţiei, să fie pentru toate categoriile. Lustraţia trebuia să fie făcută imediat după declararea independenţei, aşa cum au făcut-o colegii din Ţările Baltice. Dar carul a rămas plin-plinuţ până în prezent. De aceea, trebuie de revăzut mai multe legi, trebuie de revenit poate chiar şi la o nouă Constituţie, trebuie de revăzut ce fel de guverne şi ce fel de ministere trebuie noi să avem şi mai ales forma şi metoda de selectare a miniştrilor, a deputaţilor, toţi cei care pretind şi sunt de acord să ne conducă ţara.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că ar trebui să fie persoane integre?

Tudor Botnaru: „Persoane integre de la naştere şi până la moarte.”

Valentina Ursu

​Europa Liberă: Să revenim la factorul geopolitic, pentru că se zice că de 25 de ani Moldova se tot zbate încotro să o ia: spre Est sau spre Vest. Şi aici fac trimitere la anumite voci care spun că Rusia modifică situaţia strategică în Zona Mării Negre. Și unii se întreabă dacă nu cumva cei de la Moscova se gândeau la aceasta încă de pe când a fost declanşat conflictul armat de la Nistru. Pentru că Gurile Dunării totdeauna au fost ţintite de cei de la Moscova.

Tudor Botnaru: „Marea Neagră niciodată nu a fost părăsită şi nu a fost uitată de Rusia. Ea întotdeauna a fost considerată şi a fost lacul flotei Rusiei ţariste şi a Uniunii Sovietice. Și ei nu vor ceda, şi nu consideră că trebuie să fie alt stăpân în Marea Neagră decât Rusia. Vă spun din contactul meu cu colegi de altădată.”

Europa Liberă: Din fosta URSS?

Tudor Botnaru: „Din fosta URSS. Până acum îşi muşcă coatele că reforma teritorial-administrativă, mai ales acum după conflictul cu Ucraina, a fost aşa făcută, fiindcă erau idei chiar în Comitetul Central ca Basarabia să fie păstrată integră, nu Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, dar să fie poate chiar şi Besarabskaia Sovetskaia Soţialisticeskaia Respublika în frontiera Basarabiei de altădată, până la Cetatea Albă. Bine, acum şi-au dat seama că poziţia lor la Gurile Dunării au cedat-o, s-au răcit relaţiile cu Turcia, Bosfor şi Dardanele sunt sub protecţia şi sub scutul NATO. Ei se simt destul de stingheriţi în cadrul a ceea ce a mai rămas din spaţiul maritim pur rusesc. Dar tehnica de azi, posibilităţile lor nu-i prea stingheresc, fiindcă în caz de ceva se rezolvă problema foarte uşor cu metodele militare bine cunoscute.”

Europa Liberă: Ideea că în cinci minute ar putea tancurile ruseşti să ajungă la Bucureşti e una realistă?

Tudor Botnaru: „Aceasta e mai mult declarativă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă este clar ce fac ruşii acum în regiune şi cum de nimeni nu îi poate opri?

Tudor Botnaru: „Îmi pare rău că nu ripostăm la ceea ce se face.”

Europa Liberă: Dar riposta aceasta cum ar trebui să se manifeste?

Tudor Botnaru: „Avem multe pârghii, începând cu selectarea posturilor de televiziune care ne-au inundat tot spaţiul informaţional, începând cu controlul persoanelor care ne vizitează, începând cu toate legăturile economice cu mulţi reprezentanţi din Rusia, care de fapt ne fură şi noi nu avem niciun venit de la toate afacerile acestea. Să nu credeţi că în zadar s-a ridicat problema şi cu privatizarea Aeroportului, şi cu Calea Ferată, şi cu vagoanele ş.a.m.d. Sunt probleme care ar trebui să ne preocupe zi de zi.”

Europa Liberă: Aţi amintit de rolul presei şi propaganda rusească. Războiul de la Nistru a fost pierdut informaţional?

Tudor Botnaru: „El a fost pregătit informaţional, pierdut informaţional şi în continuare el este justificat tot informaţional, deşi s-a recunoscut că războiul a fost nu cu Transnistria, dar cu Rusia. Au recunoscut, dar de lucrul acesta nouă ne este ruşine până acum să mai amintim, să vorbim şi să le dăm peste nas, atunci când trebuie. La Istanbul s-a obligat Rusia să evacueze forţele armate şi depozitele de armament de pe teritoriul republicii. Până astăzi nu s-a făcut nimic.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi un şef de stat, ce mesaj aţi transmite?

Tudor Botnaru: „Cel puţin de trei-patru ori pe an problema aş ridica-o la nivel internaţional, ca să-i obligăm să execute retragerea şi de a înlocui forţele pacificatoare aşa-zise, care sunt forţele armatei a 14-a.”

Europa Liberă: Dar nu sunt naive autorităţile de la Chişinău, crezând că totuşi ruşii ar putea să-şi evacueze armata de pe teritoriul Moldovei?

​Tudor Botnaru: „Nu ştiu dacă sunt naive, dar eu cred că s-au împăcat că Transnistria e pierdută. Uniunea Europeană tot spune că este pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar ai noştri absolut nu se ocupă. S-au ocupat acolo oameni care erau tot în servirea intereselor Rusiei şi nu ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar în general Moldova are nevoie de Transnistria?

Tudor Botnaru: „Am putea să rezolvăm problema aceasta numai noi şi Ucraina, fără să o implicăm pe Rusia. Trebuie de convins să facem schimb de teritorii şi schimb de populaţie.”

Europa Liberă: Credeţi că Ucrainei i-ar conveni să aibă o regiune secesionistă, Transnistria?

Tudor Botnaru: „Dar nu o va avea ea secesionistă, că din secesioniştii aceştia nu rămâne nimic, dacă noi facem schimb de teritoriu şi Transnistria trece în componenţa Ucrainei şi o parte din sudul Basarabiei – Bucovina – trece în componenţa Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar, cunoscând politicienii de la Kiev, credeţi că ei ar accepta acest schimb de teritorii?

Tudor Botnaru: „Depinde cum vor fi prezentate argumentele şi cum se vor duce tratativele. Credeţi că ei se vor simţi mai bine, dacă vor avea acest ghimpe, să nu-i zicem sulă, în spate?”

Europa Liberă: Prin Crimeea, Rusia a câştigat o poziţie strategică excelentă situată în centrul Mării Negre, distanţa de la Sevastopol la Istanbul fiind de peste 300 de mile marine?

Tudor Botnaru: „Noi suntem în secolul 21 şi nu mai suntem în secolul 18. Dar ceea ce au câştigat ei, au câştigat că şi-au păstrat baza militară maritimă din Sevastopol, fiindcă să părăseşti aşa o bază şi să construieşti una e foarte costisitor. Din punct de vedere material, da, ei au câştigat. Din punct de vedere strategic, acum cu rachetele şi cu toate performanţele în tehnica militară care există nu îi salvează nimic şi nu câştigă ei nimic.”