Rusia s-a confruntat cu critici severe din partea liderilor occidentali din cauza interferenței în Ucraina, campaniei de bombardamente în Siria și din cauza a faptului că „se dă mare” cu armele sale nucleare, cum s-a exprimat secretarul general al NATO.
Dar într-un răspuns combativ, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat la rândul său Europa și Statele Unite că ar promova o politică „periculoasă” de „stăpânire” a Rusiei.
Medvedev a sugerat că planeta se poate confrunta cu un al treilea război mondial sau cu dominația unui califat islamic, dacă Occidentul nu cooperează cu Moscova.
Schimbul de replici de sîmbătă, uneori pe un ton ridicat, a avut loc în cea de-a doua zi a conferinței pe probleme de securitate care se ține anual la München.
Oficialități de rang înalt din toată lumea au discutat anul acesta despre ceea ce gazda evenimentului, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier, a numit perspectivele „sumbre” ale securității globale, care sunt șubrezite de crize ca războiul din Siria, valul enorm de refugiați și încercările Rusiei de a schimba granițele.
Premierul francez Manuel Valls, vorbind pe scena pe care se afla și omologul său rus, a cerut ca Rusia să oprească bombardamentelor asupra civililor în Siria, pentru ca negocierile de pace să poată ave aloc, și să poată fi găsită o soluție pentru oprirea războiului care durează de aproape 5 ani.
Vineri pe 12 februarie, puterile regionale și globale implicate în Siria au ajuns la o înțelegere privind înceterea ostilităților în decurs de o săptămână, pentru a li se putea trimite civililor ajutoare umanitare. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus însă că Rusia va continua să bombardeze pozițiile controlate de gruparea Statul Islamic și de o altă grupare militantă care nu intră sub incidența înțelegerii.
Moscova a spus încă de la începutul campaniei în Siria în luna septembrie că acestea sunt țintele ei principale. Kremlinul e însă acuzat că a atacat preponderent alți oponenți ai regimului sirian al președintelui Bașar al-Assad, pe care Rusia îl sprijină.
„Până la această dată, marea majoritate a atacurilor Rusiei au fost împotriva grupurilor de opoziție legitime”, a spus la München secretarul de stat american John Kerry.
Kerry a cerut Rusiei să-și schimbe țintele pentru a respecta înțelegerile la care e parte. „Dacă oamenii care sunt gata să participe la procesul politic sunt bombardați, nu prea vom putea avea o conversație”, a spus șeful diplomației americane, care a progonosticat că soarta Siriei pe termen lung va fi decisă în următoarele câteva săptămâni.
Your browser doesn’t support HTML5
Poroșenko denunță „agresiunea” rusă în Ucraina
John Kerry s-a numărat și printre cei mai duri critici ai acțiunilor Rusiei în Ucraina, spunând că sancțiunile internaționale împotriva Moscovei nu vor fi ridicate înainte ca „suveranitatea și integritatea Ucrainei să fie protejate prin implementarea deplină a acordurilor de la Minsk”.
Statele Unite și Uniunea Europeană au impus Rusiei sancțiuni pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 și petru sprijinul acordat separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei în războiul de aproape doi ani cu forțele guvernamentale.
„Rusia se află în fața unei alegeri simple: să aplice întrutotul acordul de la Minsk pe deplin, sau să se confrunte mai departe cu sancțiunile”, a spus Kerry.
Criticile lansate de gazda conferinței, Frank-Walter Steinmeier, au vizat în primul rând conflictul ucrainean.
„Chestiunea războiului și păcii a revenit pe continentul european”, a spus ministrul german de externe, făcând aluzie la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în martie 2014 și la sprijinul acordat de Moscova separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.
Aceștia luptă împotriva forțelor guvernamentale ucrainene de aproape doi ani, într-un război care a făcut deja peste 9.000 de morți și care continuă să ucidă.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat că Rusia destabilizează Europa, și vrea să-și „intimideze vecinii” prin retorica ei nucleară.
NATO nu dorește o „confuntare” cu Rusia sau un „nou Război Rece”, a spus Stoltenberg, iar măsurile recente și viitoare pentru întărirea flancului estic al Alianței au un caracter defensiv, menit să descurajeze războiul.
Deși a vorbit de „mai multă apărare”, Stoltenberg s-a pronunțat și pentru „mai mult dialog” cu Rusia.
Premierul rus Dmitri Medvedev a respins criticile, spunând că Occidentul ee cel care a creat o serie de crize regionale și probleme globale.
A acuzat țările occidentale că ar promova o politică de „stăpânire” a Rusiei și a avertizat că probleme ca războiul din Siria și amenințarea islamistă se pot agrava, dacă nu va exista o cooperare mai intensă între Rusia și Occident.
„Pericolul acestei abordări constă în faptul că, în 10-20 de ani”, Rusia și Occidentul vor discuta despre aceleași probleme, „dacă vor mai putea discuta”. „Într-un califat de dimensiuni globale, discuțiile nu sunt binevenite”, a spus Medvedev.
„Oare chiar trebuie ca lumea să fie zguduită a treia oară pentru a înțelege că avem nevoie de cooperare, nu confruntare?”, a întrebat retoric premierul rus, făcînd o aluzie clară la un al treilea război mondial.
Relația dintre Occident și Rusia a „alunecat într-o nouă perioadă a Războiului Rece”, mai spune Medvedev, adăugînccă nu este vina Rusiei.