Rusia plănuiește să cheltuiască pînă în 2020 pentru Flota Mării Negre echivalentul a 2,4 miliarde de dolari, într-o cursă a înarmării de modernizare a navelor de suprafață și a submarinelor, cu capacități integrate de apărare anti-aeriană și de debarcare amfibie. În momentul în care această modernizare se va încheia, relata agenția Interfax acum cîteva zile, flota ar urma să fie capabilă să lovească concomitent 200 de ținte, într-o singură salvă de rachete de croazieră de tip Kalibr. Corespondentul Europei Libere, Robert Coalson, a stat de vorba cu experta in studii de securitate cu, Judy Dempsey redactoarea-șefă a publicației „Strategic Europe” editată de Carnegie Europe despre importanta crescîndă a Mării Negre in actualul context geostrategic si dupa doi ani de la anexarea Crimeii de către Rusia.
Europa Liberă: Cum s-a schimbat situația din regiunea Mării Negre după 2008 și mai ales după anexarea Crimeii, din perspectiva securității?
Judy Dempsey: „Situația s-a înrăutățit. Evident, din cauza invaziei trupelor rusești în Georgia, în 2008, dar mai ales după anexarea Crimeii. În această regiune există un pericol de instabilitate. E de-ajuns să privești situația dintre Rusia și Turcia, evenimentele din Moldova, și, desigur, ceea ce se întâmplă în Crimeea. Sunt niște zone foarte instabile a regiunii Mării Negre și nu cred că vor deveni mai sigure în viitor.”
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Devine clar faptul că anexarea Crimeii practic a restabilit controlul Rusiei asupra Ucrainei și Georgiei, influențând ambițiile lor pro-Occidentale. Dar în ce mod acest lucru afectează România și Bulgaria care sunt state-membre NATO?
Judy Dempsey: „Am înțeles recent că românii sunt extrem de conștienți de situația curentă și lucrează umăr la umăr cu NATO, mai ales cu Statele Unite. Americanii insistă mult ridicarea nivelului de securitate în România. NATO vor să folosească forțe de reacție rapidă în România și posibil în Bulgaria, la fel cum o fac în Țările Baltice și Polonia. În această regiune există un fel de vacuum, iar NATO, și mai ales Statele Unite, vor «să-l umple», fiindcă situația din România este influențată negativ de acest haos politic incredibil din Moldova.”
Europa Liberă: Dacă se declanșează un conflict în Moldova, de exemplu în regiunea transnistreană, ar putea Rusia să-și folosească influența sa în Marea Neagră pentru a interveni în încercările României de a oferi o mână de ajutor?
Judy Dempsey: „Rusia nici nu mai trebuie să ridice un deget acum, fiindcă are deja o influență majoră în Transnistria. Acum, luând în calcul instabilitatea politică de la Chișinău, influența rusă se face simțită prin oligarhi și prin mass-media. Ei pot aplica sau reduce presiunea oricând ar dori. Apropierea de Marea Neagră complică situația pentru Moldova și România. Este o regiune căreia nu i s-a acordat atenția cuvenită la timpul cuvenit. Avem Caucazul de Sud, avem Marea Neagră, nemaivorbind de problemele Rusiei din nordul Caucazului. Această criză din pragul Europei este extrem de complicată.”
Europa Liberă: Ați vorbit și despre criza dintre relațiile Rusiei cu Turcia. Există posibilitatea izbucnirii unui conflict de amploare?
Judy Dempsey: „Situația dintre Turcia și Rusia este incredibil de tensionată. Acordurile energetice s-au destrămat, spre bucuria unor europeni. Existau opinii că aceste țări erau mult prea apropiate și Turcia era folosită ca un punct de trecere pentru a obține influență în Europa de sud-est. Ceea ce se întâmplă între Ankara și Moscova este extrem de periculos.
De fapt, aceste tensiuni dintre Rusia și Turcia sunt și tensiuni dintre Rusia și NATO. Kremlinul urmărește extrem de atent reacția NATO față de destrămarea relațiilor cu Turcia. Practic, Ankara este forțată să mizeze pe NATO tot mai mult în cazul în care situația va escalada într-un conflict. NATO nu-și dorește acest lucru. Ostilitățile dintre Rusia și Turcia ar putea ieși de sub control extrem de repede.
O chestiune pe care n-am menționat-o ține și de influența crizei refugiaților asupra regiunii Mării Negre care a lovit Turcia deosebit de puternic. Rusia poate exploata această vulnerabilitate. În timp ce Uniunea Europeană este divizată când e vorba despre felul în care trebuie soluționată criza, Rusia își întărește prezența în regiunea Mării Negre. Mai este și problema kurzilor care acum a devenit foarte acută, războiul din Siria, faptul că Putin îl susține vehement pe Bashar al-Assad, în timp ce prioritatea Turciei este înlăturarea lui de la conducere pentru a asigura stabilitate în Siria. Zona Mării Negre nu poate fi scoasă din contextul problemelor din întreaga regiune. Este o situație extrem de delicată. Putem spune că criza dintr-o țară influențează situația din alta.”