Sute de mii de migranți, fugind de război și sărăcie, s-au aventurat pe așa numita „rută balcanică” pentru a ajunge în Europa de Vest. Acum, după ce țările de pe această rută își închid una după alta granițele, este neclar cum va evolua criza migranților. Corespondentul Europei Libere, Charles Recknagel, scoate în evidență câteva posibile consecințe ale blocajului pe ruta migrației din Balcani.
Ruta Balcanică este intermitent blocată după ce Austria și patru țări balcanice – Slovenia, Croația, Serbia și Macedonia – și-au stabilit propriile cote pentru numărul de migranți pe care urmează să-i primească.
Your browser doesn’t support HTML5
Migranții se luptă cu umezeala și frigul la Idomeni
Austria a luat prima, în februarie, decizia de a primi doar 80 de migranți pe zi și maxim 37 de mii 500 pe an. Cele patru state balcanice au urmat exemplul Austriei și au redus numărul migranților pe care îi acceptă la 580 pe zi.
În consecință, peste 22 de mii de migranți sunt blocați în Grecia, iar numărul lor ar putea crește în următoarele zile. Autoritățile elene sunt furioase pe decizia țărilor de pe ruta balcanică, reproșându-le că intenționat pun pe umărul Greciei criza migranților, or, țara se confruntă cu grave probleme economice, prin urmare, nu este gata să facă față unei asemenea provocări. Iată de ce, migranții trebuie să părăsească teritoriul elen. Întrebarea este unde și cum?
Blocarea rutei balcanice ar putea să-i forțeze să caute noi căi pentru a ajunge în Europa occidentală, în primul rând în Germania. O posibilitate ar fi să treacă din Grecia în Albania, iar de aici, pe Marea Adriatică, să ajungă în Italia. S-ar găsi destui traficanți care, în schimbul unor sume uriașe de bani, i-ar trece marea.
Posibile opțiuni după închiderea „rutei balcanice”...
O altă cale ar putea fi România. Din Turcia, migranții pot ajunge în Bulgaria, apoi în România, sau peste Marea Neagră - direct în România. În ambele cazuri ținta este Ungaria, respectiv, spațiul Schengen.
A treia posibilă cale e ca, trecând prin Caucaz, Rusia și Belarus să ajungă în Polonia, țară europeană, și ea membră a zonei Schengen.
Uniunea Europeană a fost luată prin surprindere de decizia unilaterală a Austriei și a celor patru țări balcanice de a-și închide parțial granițele. Mai ales că și-au anunțat hotărârea în timp ce se pregătea Summitul UE-Turcia, de pe 7 martie, la care țările europene speră să adopte măsuri clare de protejare a granițelor externe ale UE, cu susținerea Turciei, căreia i s-a promis în schimb un ajutor financiar de 3 miliarde de euro în decursul următorilor ani.
Pe parcursul anului trecut, peste un milion de migranți, inclusiv din Orientul Mijlociu și Africa, au ajuns în Europa. În acest an, se așteaptă ca numărul lor să crească. În primele două luni ale lui 2016, peste 130 de mii de migranți au traversat Marea Mediterană – aproape cât în prima jumătate a anului trecut.
Pentru că fluxul de migranți este în continuă creștere țările nordice spre care se îndreaptă aceștia – Germania, Suedia sau Finlanda, - au declarat că nu mai pot accepta un număr atât de mare de solicitanți de azil, prin urmare, insistă pe o delimitare foarte clară între imigranții economici și refugiații care au nevoie de protecție internațională.
Europa își dorește în continuare să rămână un refugiu pentru cei care sunt siliți să-și părăsească țara de origine din cauza persecuțiilor, războiului sau sărăciei. Întrebarea este cum va echilibra Europa, pe de o parte, dorința de a ajuta refugiații, pe de altă parte, frica provocată de numărul mare de migranți? Până acum această întrebare a rămas fără răspuns.