Acum, după ce Curtea Constituțională a Moldovei a decis ca alegerea președintelui să fie făcută prin vot direct de către cetățeni și nu de către Parlament. Prin această decizie, Republica Moldova încetează să fie o republică parlamentară. Deodată, atenția se fixează asupra privilegiilor deputaților, printre care cel mai cunoscut și mai exorbitant este imunitatea.
Sigur, parlamentarii din multe alte sisteme legale s-au bucurat intotdeauna de anumite privilegii, menite a le asigura deplina libertate de exprimare, pentru a le permite sa legifereze, teoretic, in totală independență.
Parlamentul britanic, cel mai vechi din lume, datind din Evul Mediu timpuriu, e cel care ofera exemplul clasic al privilegiilor parlamentarilor. Printre acestea, cel mai solid si mai logic este această “imunitate parlamentară”. Deputatii, membrii parlamentului, nu pot fi arestati sau dati in judecata pentru fapte comise in timpul mandatului lor de parlamentar.
Un alt privilegiu care decurge de aici este acela ca un deputat poate vorbi liber despre orice subiect in fața egalilor sai, fara teama de urmari legale care ar decurge din interpretarea limbajului sau, chiar daca anumite interventii ar putea fi considerate abuzive verbal.
Unul din efectele directe ale acestor legi privind statutul deputatilor este acela ca ei nu cad sub incidenta legislatiei privind calomnia, de pilda. In majoritatea tarilor, in afara cazurilor de flagrant delict in chestiuni penale de drept comun, un parlamentar nu poate fi anchetat sau interogat de justitie decit dupa ridicarea imunitatii sale de catre ceilalti deputati reuniti in plen.
Daca privilegiile meritate ale parlamentarilor au fost stabilite pentru prima oara in Marea Britanie, tot acolo a inceput in ultimii ani si marele scandal al coruptiei parlamentarilor intr-o democratie. Deputați care solicita bani de la firme de lobbying pentru a introduce amendamente… Deputati care folosesc fondurile discretionare ale parlamentului pentru cheltuieli private s.a.m.d, abuzurile revelate public au fost nenumarate… Unii au fost deja condamnați.
Grecia e o țară europeană care a acordat puteri abuzive parlamentului in cazul unor anchete asupra unor deputati sau fosti ministri. In Grecia, incepand din 2003, parlamentul poate opri orice ancheta asupra unuia din membrii sai, legea impunand si un set de limitari desfasurarii unor asemenea anchete, cu exceptia cazurilor in care deputatul, sau ministrul, ar fi fost prins in flagrant delict.
La fel, ultimii ani au revelat o serie de scandaluri care au facut sa fie chestionate până si privilegiile parlamentarilor europeni, la rindul lor prinsi in scandaluri de coruptie si de abuz al pozitiei lor in favoarea unor firme de lobbying, sau în alte interese private. Un exemplu perfect rămâne fostul eurodeputat român Adrian Severin.
------------------
Un proiect de modificare a Constituţiei care presupune limitarea imunităţii parlamentare ar urma să fie dezbătut la una din următoarele şedinţe a Legislativului. Proiectul prevede că deputaţii vor putea fi cercetaţi penal sau reţinuţi fără acordul Parlamentului şi în cazul când există o sentinţă irevocabilă de condamnare. În prezent, Constituția permite acest lucru doar atunci când sunt prinşi în flagrant.
Spicherul democrat Andrian Candu insistă însă pentru „excluderea totală” a imunităţii. Fracţiunea PD, cel puţin, ar fi gata să voteze asemenea iniţiativă, a spus, joi, Andrian Candu la emisiunea „Fabrika” de la PublikaTV:
„Discutăm chiar şi în grupul parlamentar din care fac parte, PD, să iniţiem cât mai repede posibil un alt proiect de modificare a constituţiei prin care să excludem complet imunitatea şi privilegiile. Într-adevăr Guvernul a venit cu o propunere de modificare a Constituției privind limitarea imunităţii, dar noi am merge chiar mai departe, prin modificarea Constituției şi excluderea completă a imunităţii, cu exepţia doar că deputatul este protejat în ceea ce ţine de declaraţiile lui politice şi nu de comportamentul lui mai ales dacă el săvârşeşte o infracţiunea sau chiar încalcă legea.”
Din 2009 încoace, mai multe tentative de abolire a imunității parlamentare prin amendarea Constituţiei au eşuat din lipsa unui suport numeric pe potrivă.
Actuala majoritate parlamentară nu dispune nici ea de numărul necesar de 67 de voturi. Prin urmare, declaraţiile spicherului Candu sunt văzute de mai mulţi experţi ca fiind mai curând populiste.
Chiar dacă cei mai mulţi dintre deputaţi au spus în diverse contexte că nu ar avea nevoie de imunitate, ei nu se grăbesc să voteze acest lucru.
Cea mai recentă iniţiativă în acest sens formulată de deputatul neafiliat Iurie Leancă a fost blocată în comisia parlamentară fiind sprijinită doar de deputaţii din fracţiunea democrată. Leancă propunea renunţarea benevolă la imunitate, ceea ce nu implica necesitatea modificării Constituţiei. Această iniţiativă a fost formulată la scurt timp după ce Parlamentul i-a retras, la solicitarea procurorului general, imunitatea liderului liberal-democrat Vlad Filat acuzat de corupţie şi trafic de influenţă.
Abolirea imunităţii parlamentare figurează şi în iniţiativa de organizare a unui referendum de către Platforma Demnitate și Adevăr.