8 din 10 bărbați declară că oferă cadouri de 8 martie și peste 60 la sută dintre români sărbătoresc Ziua Femei. O cercetare difuzată astăzi de IRES face o descriere a calităților și defectelor femeilor și bărbaților așa cum rezultă din răspunsurile oferite de respondenți: femeile sunt prețuite fiindcă sunt harnice, muncitoare, frumoase, blânde, înțelegătoare, tandre; bărbații sunt, în schimb, realiști, practici, harnici, siguri pe ei și au putere de muncă.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum iubesc bărbații femeile. Cu forța?
Aceste descrieri reproduc de fapt prejudecățile de gen care persistă, dincolo de festivismul de vitrină afișat de 8 martie. Egalitatea șanselor continuă să fie de partea bărbaților în România, cu toate că există un cadru legislativ regulator și cu toate că există o instituție care se poate pronunța în cazurile de discriminare.
O analiză făcută în urmă cu doi ani de INSOMAR scotea la iveală că 35 la sută dintre femei sunt într-un fel sau altul discriminate la locul de muncă: dintre aceste peste 20 la sută au plecat de bună voie de la instituția unde erau angajate, 50 la sută spun că nu au fost promovate și salariate conform meritelor reale din pricina unei selecții subiective bazate pe gen, 65 la sută s-au simțit persecutate, dar nu au știut ce să facă pentru a se apăra. O altă cercetare a Centrului Filia făcută acum câteva luni în universități arată că 1 din 2 femei recunosc că există hărțuire sexuală în facultăți: cele mai multe nu se plâng de frica repercusiunilor, de teama de a nu fi expuse și fiindcă nu există sancțiuni imediate împotriva celor care ar vrea să profite de ele.
Dintr-un studiu care analizează perioada 2011-2015, prezentat de judecătorul Cristian Dănileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, rezultă că în ceea ce privește infracțiunile referitoare la viața sexuală (violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, hărțuirea sexuală), 2/3 dintre inculpații trimiși în judecată în fiecare an sunt acuzați de comiterea infracțiunii de viol. În ultimii 5 ani au fost trimise în judecată peste 2000 de persoane, 5 infracţiuni de viol au dus la moartea victimei, 11% din cei condamnaţi pentru săvârşirea acestei infracţiuni sunt minori; un număr de 4 autori sunt femei; 25% dintre victime sunt minori cu vârsta de până la 15 ani.
Pe scurt, în România o femeie este supusă violenței fizice la fiecare 30 de secunde și la 4 ore o femeie este violată. Potrivit unui studiu din 2015 al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, 600.000 de femei au fost, la un moment dat în viața lor, victime ale unei agresiuni sexuale, dar aceste date se referă numai la cazurile declarate și iau în calcul doar violul și alte forme de violență sexuală, nu și hărțuirea stradală în mod special. Nu există statistici clare generale despre dimensiunea hărțuirii sexuale, de care femeile din România se lovesc la tot pasul, ca parte a mentalității masculine.
Româncele ocupă în general funcții mai puțin importante decât bărbații, proporțional cu pregătirea lor, sunt mai prost plătite, își petrec mai multe ore cu gospodăria și grija față de copii, prin comparație cu partenerii lor, fiind obișnuite să nu se plângă și să-și înghită nemulțumirile.
Această tăcere face parte din tradiția patriarhală, atât de greu de zdruncinat, în care femeilor le este rușine să spună că sunt marginalizate și hărțuite, mai cu seamă că sistemul nu e de partea lor. Legile există, dar sunt întortocheate, fiindcă sunt făcute de bărbați, cumva în favoarea lor. În Parlamentul României 89% sunt bărbați și abia 11% femei și câtă vreme corpul legislativ nu se echilibrează, nici viața socială a femeilor nu se va îmbunătăți.