Ludmila Sfîrloagă: „Localitățile din România care se vor înfrați cu cele din Moldova se vor bucura de facilități economice”

Localitățile din România care se înfrățesc cu structuri administrative similare din Republica Moldova vor fi primi de la statul român fonduri suplimentare pentru a investi în localitățile partenere, potrivit premierului român Dacian Cioloș. „Numai județul Prahova a investit anul trecut în Leova, Hăncești și Călărași peste100 000 de euro, iar pe viitor plafonul va fi majorat, arată Ludmila Sfîrloaga (PSD, Consiliul Județean Prahova) Șefa Delegației României la Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei. Politiciana socialistă crede că apropierea și colaborarea dintre aleșii locali din cele două țări este doar un pas către „reîntoarcerea Republicii (deocamdată) Moldova la Patria Mamă.”

Într-un interviu exclusiv acordat la Strasbourg Europei Libere, în marginea sesiunii plenare a Congresului Puterilor Locale și Regionale, Sfîrloagă vorbește și despre evenimentele ce vor avea loc la Chișinău pe 27 martie, cu ocazia aniversării a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Europa Liberă: Doamna Sfîrloagă, aproape ca nu mai exista sesiune a Congresului in care sa nu se vorbeasca, sa nu se dezbata rapoarte, studii, politici privind regionalizarea, autonomia regiunilor sau, dimpotriva unitatea regiunilor unor tari sub umbrela unei singure administratii centrale. Aceasta sesiune nu este, asadar o exceptie. Unde putem incadra Moldova in acest tablou general al tendintelor privind regionalizarea?

Ludmila Sfîrloagă: „Vorbind despre regionalizare trebuie să amintim despre situațiile din Catalonia, Spania (unde organizarea unui referendum pentru separare a eșuat), despre Scoția, unde majoritatea populației a decis, la referendum, să rămână în cadrul Marii Britanii, despre statele care au compus fosta Iugoslavie, intre care unele sunt membre ale UE, altele sunt pe drumul către aderare, iar altele se confrunta cu situatii de criza atat economică și socială.

Ludmila Sfârloagă în dialog cu Iolanda Bădiliță despre regionalizare și raporturile moldo-române

În acest context general, pentru noi este importantă situația din Republica Moldova. Sau, cum le place unor colegi de-ai mei să spună, „Republica (deocamdată) Moldova”, căci vorbim despre țara noastră de suflet, sora noastră mai mică, țara care are aceleași trei culori pe steag, care are aceeași limbă oficială. După cum știți, acum doi ani, fostul premier Iurie Leancă a semnat Acordul de Asociere cu UE.

„Localitățile din România care se vor înfrați cu cele din Moldova se vor bucura de facilități economice”

Din punctul meu de vedere și al multor prieteni pe care îi am atât în țară cât și la Chișinău, Moldova nu are altă șansă de aderare la UE decât prin România. Un sondaj efectuat în România a arătat că 69% din populația României dorește acest lucru, în condițiile în care proiectul unei uniri nu este promovat deloc în societatea românească. In plus, la Chișinău nu au fost date publicității rezultatele ultimului sondaj de opinie, pentru că, se pare că au speriat autoritățile. Foarte mulți cetăteni s-au declarat români, și nu moldoveni. Având în vedere acest lucru, cred că lucrurile, la Chisinau, se indreaptă într-o direcție pe care eu mi-o doresc din tot sufletul, si anume reunirea cu Patria Mamă.”

Europa Liberă: Se implinesc curand 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. 9 aprilie 1918, sau 27 martie, pe stil vechi. Cum gaseste aceasta aniversare Republica Moldova?

Ludmila Sfîrloagă: „Acum câteva săptămâni a avut loc la București Adunarea Generală a Asociației Comunelor la care au fost invitați foarte mulți primari din R. Moldova. La eveniment a fost prezent și premierul Dacian Cioloș. Domnia sa a spus că localitățile din România care se vor înfrați cu localități din Moldova vor avea facilități economice. De exemplu, autoritățile locale românesti vor putea investi in R. Moldova. Noi, Consiliul Județean Prahova, am investit doar anul trecut 100 000 de euro în raioanele cu care suntem înfrățiți, respectiv în Leova, Hăncești și Călărași. Revenind la întrebarea Dvs: cum ne găsește această aniversare? Păi cum să ne găsească, pregătiți de lucruri mari!”

Europa Liberă: Ar trebui Transnistria si Gagauzia să facă parte din acest proiect?

Ludmila Sfîrloagă: „Transnistria este un subiect separat și va reprezenta un subiect de negociere cu Federația Rusă. Dar aș vrea să vă vorbesc de manifestările care vor avea loc duminică, 27 martie, la Chișinău. Așa după cum știti: „Chișinău și București, două inimi românești”. La Chișinău se va înființa o structură care se va numi „Sfatul Țării 2”. Este vorba de reprezentanți aleși de obște din intreaga țară, și trimiși la Chisinău pentru a spune părerea cu privire la ideea de unire cu Țara mamă. Acest lucru se va întâmpla pe data de 27 martie, la ora 10.00. Se anunță prezența a 1600 de oameni. Acestia vor participa apoi la un mare marș. Se numește Marsul Unirii și va scoate in stradă peste 50000 de oameni. Toți vor spune același lucru: Vrem să ne unim cu Țara.”

Europa Liberă: Și cum credeți ca va primi Federația Rusă un astfel de eveniment. Este un actor important in regiune, cu interese in Moldova, si are reprezentanti activi in viata politica moldovenească: Partidul Socialist, Partidul Nostru…

Ludmila Sfîrloagă: „Partidul Socialist este un partid înregistrat la Chișinău. Este un partid format din cetățeni ai R. Moldova. Trebuie să dorească precum orice alt partid din țară binele cetătenilor pe care ii reprezintă. Și dacă cetățenii vor unirea, nu poti sa te opui vointei populare. Cine asculta si primeste ordine din alta parte, nu este un bun cetatean al tarii respective. Un milion de cetateni moldoveni au cetățenie română. Atata timp cat Moldova ramane independenta isi poate hotărâ singura viitorul. Iar dacă oamenii vor dori să se unească cu frații de peste Prut… Prutul, care este o granță vremelnică și blestemată, pentru că România nu a avut niciodată graniță la Prut. Dar sperăm că până în 2018, când va fi centenarul Marii Uniri, ceea ce dorim foarte mulți dintre noi să fie dorit de toată lumea.”