Gheorghe Cojocaru: „Constituirea „Sfatului Țării - 2” la 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României, adică a unei inițiative civice și populare care să urmeze un proiect larg de readucere a societății de astăzi în spațiul statului român reîntregit, ca și Sfatul Țării de la 1918, este un element nou pentru mișcarea de emancipare națională dintre Prut și Nistru, deși și până acum au fost mai multe încercări de a pune pe picioare niște organisme care să canalizeze energiile naționale în albia unui proiect unificator. A trecut în istorie fără să lase urme prea adânci un Consiliu al Unirii, ce reunea deputați din parlamentele de pe ambele maluri ale Prutului, s-au pierdut în anonimatul timpului partide și asociații pro-unioniste...”
Your browser doesn’t support HTML5
Un punct de vedere de Gheorghe Cojocaru
Europa Liberă: ... dar între timp au apărut altele. Ce semnificații are, totuși, constituirea acestui „Sfat al Țării - 2” ?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, constituirea acestui organism civic nu apare pe un loc gol. Din 1991 încoace, sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova și-au redobândit cetățenia română, fiind astăzi, totodată, și cetățeni ai Uniunii Europene. Asumarea identitară reclamă tot mai imperios câștigarea unui loc pe măsură în spațiul public și articularea unui discurs cu conotații emancipatoare. În al doilea rând, societatea românească, în special, prin calitatea vieții și ritmul său de dezvoltare, devine tot mai atrăgătoare pentru cetățenii din Republica Moldova, iar decalajele dintre malurile Prutului sunt tot mai mari și mai decepționante pentru trăitorii de pe malul basarabean. În al treilea rând, și în spațiul politic din România, și în cel din Republica Moldova se aud voci tot mai puternice în favoarea reunificării, această chestiune impunându-se tot mai mult pe agenda publică. Problema reunificării este abordată și în presa internațională. În aceste condiții, formarea „Sfatului Țării - 2” subliniază importanța și actualitatea proiectului unionist, fără însă a-i asigura, nici n-are cum de unul singur și pe cont propriu, și șansa transpunerii lui în viață”.
Gheorghe Cojocaru
Europa Liberă: La congresul de formare a „Sfatului Țării - 2” a fost adoptată o Foaie de parcurs în vederea reunificării către 2018. Cât de reale și de realizabile sunt obiectivele anunțate?
Gheorghe Cojocaru: „Unele sunt mai ușor de realizat, cum ar fi, de exemplu, înfrățirea localităților din Republica Moldova cu cele din România sau revenirea la județe, altele, precum construirea unor autostrăzi de la Chișinău la București și la Cluj, pot fi eșalonate pe un termen mai lung. Însă, și într-un caz, și în altul toate aceste obiective vor trebui asumate și realizate de autoritățile de la București și Chișinău, pentru a nu rămâne doar pe hârtie. Și aici se ascunde marea problemă, pentru că această Foaie de parcurs a „Sfatul Țării - 2” nu este, așa arată lucrurile astăzi, nu este parte a agendei celor aflați la guvernare”.
Europa Liberă: Dar ar putea fi ?
Gheorghe Cojocaru: „Ar putea fi, dar s-ar putea întâmpla și ca toate aceste obiective ale Foii de parcurs să fie respinse în eventualitatea instalării la putere a unor forțe politice ostile dezideratelor naționale. Marea problemă a „Sfatului Țării – 2” este cum să convingă clasa politică de la Chișinău să valideze această Foaie de parcurs și cum să minimizeze efectele contraofensivei anti-unioniste, care nu se va lăsa întârziată”.