Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga a hotărât astăzi ca fostul vicepremier al Serbiei in perioada fostului preşedinte Slobodan Milosevici, ultranaționalistul Voislav Seselj nu este vinovat de crime de război si de crime împotriva umanităţii pentru rolul jucat in războaiele din Balcani din anii 90. Reacţiile din regiune față de aceasta decizie a instanței nu au întârziat.
Your browser doesn’t support HTML5
Când procesul liderului ultranaţionalist sârb a început la Haga, in 2007, Voislav Seselj a fost acuzat de crime împotriva umanităţii in 3 capete de acuzare si de crime de război in 6 pentru incitare la purificare etnica in Croaţia, Bosnia Herţegovina si in provincia sârbeasca Voivodina. Procurorii au susţinut că în perioada războaielor unităţile paramilitare de voluntari pe care le-a organizat au comis „crime de nedescris”, ucideri, torturi si au obligat zeci de mii de oameni, care nu erau sârbi, sa plece in băjenie. Seselj și partidul său ultranaţionalist au pledat si pledează pentru o „Serbie Mare”.
Your browser doesn’t support HTML5
In 2014 i s-a permis sa părăsească Haga si să revină in Serbia pentru tratament împotriva cancerului. In ciuda restricţiilor impuse de tribunalul internaţional, Seselj s-a implicat masiv in viaţa politică a Serbiei si partidul pe care il conduce, Partidul Radical Sârb speră să obţină un rezultat bun in alegerile generale de luna viitoare.
Astăzi Seselj a apărut înconjurat de suporteri, a ars steagul Uniunii Europene si al NATO şi a declarat:
Your browser doesn’t support HTML5
„Atitudinea mea față de tribunalul din Haga nu s-a schimbat deloc și îl consider un instrument al noii ordini…”
Mai mult, liderul ultranaţionalist şi-a exprimat speranţa in viitorul proiectului politic al Serbiei Mari:
„Ideea unei Serbii Mari rămâne puternică cu sau fără mine. Eu am contribuit doar puţin la ea, prin implicarea mea politică şi in război.”
Si a anunţat că cere despăgubiri de 14 milioane de euro instanței internaţionale pentru „toate suferinţele pe care le-am suferit”.
Seselj a fost liderul partidului radical sârb, ultranaţionalist in perioada războaielor din Croaţia, Bosnia-Herţegovina si intre august 1991 si septembrie 1993, ca membru al coaliţiei la putere la Belgrad a organizat grupări paramilitare de voluntari care au acţionat in timpul acestor războaie. Intre 1998 si 1999 devine vicepremier, in perioada războiului din Kosovo, când preşedinte al Serbiei era Slobodan Milosevici.
Pentru mulţi din regiune, decizia tribunalului de la Haga pare de neînțeles. Premierul Croației Tihomir Oreskovic a calificat verdictul drept „rușinos” şi ca pe o „înfrângere a tribunalului de la Haga si a procurorilor lui”. Premierul de la Zagreb a notat si ca liderul ultranaţionalist nu a arătat nici un fel de remușcare” pentru atrocităţile comise si încurajate de el.
Premierul de la Sarajevo, din Bosnia-Herţegovina a declarat că nu poate înţelege rațiunile pentru care „o persoana care a participat la agresiunea împotriva Bosniei poate să fie achitat” de o instanţă internaţională.
Preşedintele Serbiei Tomislav Nikolici s-a declarat „indiferent” față de decizia tribunalului spunând că „nu are sentimente de nici un fel față de Seselj”.
Procurorul șef al tribunalului Serge Brammenrtz, la rindul sau, si-a exprimat nemulţumirea cu decizia tribunalului spunând că familiile victimelor atrocităților comise in numele Serbiei Mari vor fi dezamăgite.
Din Rusia, aliatul tradiţional al Serbiei, verdictul a fost salutat de vicepremierul Dmitri Rogozin, care a scris pe Twitter că „îl felicită pe prietenul său pentru această victorie”.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe Maria Zaharova a salutat si ea, in numele ministerului rus de externe, decizia tribunalului:
„Faptul că a fost achitat dovedeşte că liderul Partidului Radical Sârb, domnul Seselj a stat peste 12 ani de zile in închisoare la Haga ca om nevinovat…”
Analişti politici independenţi din regiune avertizează asupra creşterii simpatiilor ultranaționaliste in Balcani după acest verdict. La Haga aşteaptă verdictul si generalul Radko Mladici care a comandat forţele sârbilor bosniaci in războaiele din Balcani, iar săptămâna trecută liderul sârbilor bosniaci Radovan Karagici a fost condamnat la 40 de ani de închisoare pentru crime de război in războiul din Bosnia dintre 1992–1995.