Republica Moldova va sărbători, la 27 august, 25 de ani de la proclamarea Independenței. Țara a fost marcată, pe parcursul acestei perioade, de un război la care a participat armata rusă, de degradarea economiei și de un exod masiv al populației. În prezent, Moldova continuă să se afle în fața mai multor provocări, precum instabilitatea politică, imposibilitatea soluționării conflictului transnistrean sau sărăcirea populației. Mai mulți cetățeni cred că Moldova eșuează ca stat.
Ce ar însemna de fapt falimentarea unei țări care nu reușește să se edifice? E una dintre întrebările Europei Libere adresate lui Ceslav Ciobanu, fost consilier al lui Mihail Gorbaciov în relaţiile cu ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România; fost consilier al primului preşedinte al Moldovei, Mircea Snegur; fost Ambasador al R. Moldova în SUA, actualmente profesor la Universitatea de Stat din Virginia, SUA.
Your browser doesn’t support HTML5
Ceslav Ciobanu: „Nu aş vrea să fiu chiar atât de pesimist, să afirm că, la 25 de ani de independență, am devenit un stat în prag de faliment, dar evoluţiile din ultimul timp nu prea dau multe temeiuri pentru optimism. Şi totuşi aş vrea să rămân optimist, întrucât elasticitatea, să spunem, rezistenţei unui stat, în special în tranziţie, este destul de mare, după cum ne-am convins în ultimii 25 de ani.”
Europa Liberă: Pe parcursul acestor ani, cine a avut de câştigat şi cine este perdant?
Ceslav Ciobanu: „Sigur că Moldova este diferită în aceşti 25 de ani de ceea ce a fost la început de cale. Multe lucruri s-au schimbat, s-au schimbat în bine, dar sunt şi multe lucruri care trezesc, pur şi simplu, îndoieli în viabilitatea acestui stat, în strategia de viitor, în încercarea de a identifica calea naţională a Moldovei spre Europa sau în care parte ne ducem, încotro ne ducem. Eu aş crede că tragedia reformelor în Moldova constă în faptul că roadele acestor reforme au fost, în mare măsură, privatizate de 1-2% din populaţie, aşa-numita nouă elită economică şi politică sau nuvoriși, iar costurile au fost de fapt socializate, atribuite celorlalte 98-99%.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi „noua elită politică”. În Moldova cetăţenii spun că ar fi oligarhii.
Ceslav Ciobanu: „Da, putem să-i numim oligarhi. De la aceasta situaţia nu se schimbă. În special, este îngrijorător faptul formării monopolurilor în cele mai importante ramuri ale economiei, a concreşterii puterii economice cu cea politică în contextul insuficienţei cadrului legislativ şi instituţional, al reglementării de stat. Poate ceea ce este şi mai important, a impotenţei statului în aplicarea chiar şi a celor legi care deja a fost adoptate. După părerea mea, supremaţia legii mai rămâne încă la nivel de declaraţii, fiind adesea substituită de cumetrism, nănăşism şi alte pârghii tradiţionale de influenţă.”
Europa Liberă: Şi iată pe acest fondal pot să apară elite politice? Pentru că sunt voci care spun că anume lipsa acestor elite politice a şi lăsat statul să stagneze, dacă e să comparăm cu Ţările Baltice, cu alte state care au făcut parte din aceeaşi URSS.
Ceslav Ciobanu: „Eu aş vrea totuşi să fiu optimist. Sunt unele momente care inspiră acest optimism, bunăoară, alegerea în contextul public a guvernatorului Băncii Naţionale, domnul Sergiu Cioclea, context la care au participat mai mulţi reprezentanţi ai businessului, sectorul bancar, este un precedent în istoria Moldovei. Şi eu cred că asemenea precedent ar mai putea fi repetat, ar putea fi şi în alte domenii, nu numai în sectorul bancar.”
Europa Liberă: La şefia Băncii Naţionale a candidat şi un moldovean aflat peste ocean, se pare că chiar pe unde vă aflaţi şi dumneavoastră, domnul Vadim Brînzan, un om care ar merita să ocupe o anumită funcţie în Republica Moldova. Dar după ce a candidat se pare că au şi uitat cei de acasă de el.
Ceslav Ciobanu: „Îl cunosc foarte bine pe Vadim Brînzan. Mai mult ca atât, cred că este într-adevăr unul dintre acei tineri reprezentanţi ai Moldovei care ar putea scoate ţara din nevoi, să spunem aşa, ar putea contribui la crearea unei noi imagini a ţării, ba chiar mai mult ca atât, la prosperarea economică. Nu numai că îl cunosc, suntem chiar buni prieteni, pe timpuri l-am recomandat la Școala de Business din Harward, pe care cu succes a terminat-o, este unul din puţinii moldoveni care a terminat-o. Mai avem asemenea moldoveni chiar pe Wall Street, la unele dintre cele mai mari bănci americane din lume, care își îndeplinesc de minune obligaţiunile lor. Eu nu cred că noi nu avem candidaţi la această nouă elită. Pur şi simplu, trebuie de creat condiţii pentru a-i atrage, pentru a-i reîntoarce.”
Europa Liberă: Dar se pare că nimeni nu are interesul acesta să le creeze condiţii. Până când nu vor încerca ei să vină să dea din coate aici, să-şi facă un nume, să câştige încrederea cetăţeanului care ar putea să-l promoveze în anumite funcţii.
Ceslav Ciobanu: „Da, situaţia nu prea atrage aceşti tineri care au business bine stabilit sau un lucru bine stabilit în Occident, inclusiv în Statele Unite ale Americii şi sigur că nu prea este atractivă reîntoarcerea în Moldova. Dar totuşi lumea s-ar întoarce, fiindcă are multe conexiuni, mă refer nu numai la rude, la neamuri, la prieteni, dar mai există şi un dor de ţară. Şi eu sunt sigur că anume această pleiadă de tineri ar putea să întoarcă situaţia.”
Europa Liberă: Domnule profesor, de şapte ani aşa-numita guvernare pro-europeană încearcă să convingă populaţia că anume ei sunt capabili să apropie ţara de Uniunea Europeană, dar lumea nu prea crede în ceea ce se promite din vârful puterii. Autorităţile încearcă să convingă cetăţenii să le mai dea o şansă, dar populaţia de aici rămâne sceptică. Ce evoluţii pot urma?
Ceslav Ciobanu: „Noi nicidecum nu tragem învăţăminte, concluzii din propria noastră experienţă. Eu îmi amintesc la început de cale cât de mare era entuziasmul şi susţinerea pentru reforme şi cât de mare a fost creditul societăţii pentru cei care promovau reformele. Cu părere de rău, acest credit a fost consumat, în mare măsură, din cauza inconsistenţei guvernării.
Pe atunci când, după 2009, venise la putere noua alianţă pro-europeană, guvernul format de alianţă, am scris în 2012, problema constă în capacitatea acestei guvernări de a-şi realiza potenţialul, de a rezista la provocările momentului, în special în ajunul campaniilor electorale, de a nu se destrăma sub povara ispitelor şi greutăţilor, a ambiţiilor bonapartiste ale unor noi lideri, precum s-a mai întâmplat în istoria recentă a ţării. Cu părere de rău, anume lucrul acesta s-a întâmplat în ultimii ani.
Am în faţă un raport al unor organizaţii internaţionale, în care ţările din Europa de Răsărit şi Centrală sunt evaluate după criteriile promovării reformelor democratice şi economice. Cu părere de rău, nu prea stăm bine în acest clasament, nu prea ne bucurăm de mari performanţe. Deci, nu prea mare progres a avut această alianţă care în declaraţii era foarte bună, în semnarea documentelor era foarte bună şi mult mai prost au mers lucrurile în realizarea legilor, iniţiativelor deja adoptate şi promulgate.”
Europa Liberă: Şi, în cazul acesta, preferinţele alegătorilor se îndreaptă către partidele pro-ruse, partidele de stânga.
Ceslav Ciobanu: „Eu pot să înţeleg alegătorii, care au fost de fapt amăgiţi în speranţele lor de a vedea o lumină în toată această situaţie. Faptul că Parlamentul, guvernul promovează iniţiative de integritate, iniţiative în domeniul reformelor energetice, în domeniul promovării drepturilor omului, în acelaşi timp, inflaţia creşte, tarifele la energia electrică, la gaze, la utilităţi cresc, pensiile stagnează, salariile de asemenea. Cum pot cetăţenii să aibă încredere în asemenea declaraţii, care s-au făcut ani şi ani la rând?”
Europa Liberă: Cronicarul zicea că Moldova s-ar afla în calea tuturor relelor. Mai nou, se zice că Moldova se află la răscrucea tuturor oportunităţilor. Din punct de vedere geopolitic, totuşi ţara ar fi importantă, dar anume această geopolitică împarte opţiunile moldovenilor, unii vor ca Moldova să se apropie şi mai mult de Federaţia Rusă a lui Vladimir Putin, alţii dimpotrivă, cred că salvarea este dacă Moldova se va integra la modul serios în Uniunea Europeană. Cum împaci spiritele?
Ceslav Ciobanu: „Au chinezii o zicală: dacă vrei să-i doreşti cuiva răul, doreşte-i să trăiacă toată viaţa în tranziţie. Îmi face impresia că noi continuăm lupta pentru existenţă în tranziţie. Au fost adoptate destule legi, iniţiative bune, dar eu cred că acum ar fi cazul lumea să mai vadă şi rezultatele acestor iniţiative, ale acestor declaraţii.
Dacă vrem să facem viaţa mai bună, trebuie de început cu abordarea problemelor de fiecare zi ale populaţiei, cu care se confruntă. Mai puţin să facem declaraţii despre integrarea în Occident sau în Orient, sau în Apus, sau la Răsărit şi mai mult să ne gândim la ceea ce trebuie de
Dacă vrem să facem viaţa mai bună, trebuie de început cu abordarea problemelor de fiecare zi ale populaţiei...
făcut. De altfel, tot timpul sunt frustrat când citesc noutăţile din Moldova: noi, moldovenii, sau protestăm, sau petrecem timpul în chefuri. Chiar mă miră de unde atâtea distracţii, de unde atâtea zile de odihnă, de unde atâta energie irosită aiurea. Este timpul să ne facem datoria aşa cum trebuie, fiecare la locul lui. Eu nu cred că Statele Unite ale Americii sau Europa s-au retras din Moldova, mie îmi face impresia că Moldova se retrage din Europa, după toate evoluţiile din ultimul timp.”
Europa Liberă: Şi chiar Casa Albă nu a lăsat Rusia să domine regiunea?
Ceslav Ciobanu: „Nu cred că s-au retras Statele Unite ale Americii sau Europa din Moldova. Pur şi simplu Moldova ar trebui să decidă ce doreşte, quo vadis unde pleacă, în care direcţie.”
Europa Liberă: De ce Ceslav Ciobanu nu revine la Chişinău să pună umărul la dezvoltarea statului? Şi dacă ar fi Ceslav Ciobanu ministru, deputat, ar putea să facă mai mult decât cei care ocupă aceste funcţii?
Ceslav Ciobanu: „Decizia mea de a rămâne aici, de a-mi relua cariera academică, sunt acum profesor universitar la una din universităţile din Virginia, a fost o decizie impusă. Eu nu am avut scopul să rămân, voiam să mă întorc să pun umărul, aşa cum am făcut-o atunci când m-a invitat fostul preşedinte, domnul Snegur.”
Europa Liberă: Atunci v-a adus acasă de la Moscova.
Ceslav Ciobanu: „Da, de la Moscova.”
Europa Liberă: Acum ar trebui să reveniţi de la Washington.
Ceslav Ciobanu: „Acum de la Washington. Şi de alde mine sunt mai multe persoane care nu au avut de ales, să spunem aşa. Deci, în 2001, când am fost rechemat...”
Europa Liberă: …rechemat din funcţia de ambasador al Moldovei în SUA.
Ceslav Ciobanu: „Exact. Am acceptat rechemarea, fiindcă un nou preşedinte îşi are preferinţele sale, îşi are oamenii săi pe care trebuie să-i promoveze. Dar modalitatea în care s-a făcut această rechemare, pur şi simplu, m-a umilit, m-a jignit foarte mult şi am decis că nu este cazul să lupt cu morile de vânt, ştiţi cine era la guvernare în 2001, şi m-am retras, m-am reîntors la cariera mea academică. Nu a fost uşor deloc, vă spun sincer, era o luptă pentru supravieţuire, având familia, trei copii aici, dar, slavă Domnului, am rezistat. Şi, sigur, aşteptam cineva să-şi aducă aminte, să discute cu mine cel puţin, dar o propunere serioasă de a reveni nu am avut niciodată.”
Europa Liberă: Dacă Moldova ar avea un lider naţional, lucrurile ar sta altfel? Moldova ar avea alt viitor?
Ceslav Ciobanu: „Cred că da, un lider. În special în zona noastră, în fostele republici sovietice, tot timpul rolul personalităţii a fost destul de important. Eu îmi amintesc cum au procedat balticii, în perioada când s-a destrămat Uniunea Sovietică, în perioada independenţei, redevenirii naţionale, ei au invitat un profesor american pentru funcţia de preşedinte
Salvarea moldovenilor, este în mâna moldovenilor...
al ţării. Avem aici multe persoane, personalităţi care ar putea face faţă la aceste provocări, dar eu cred că şi în Moldova sunt multe personalităţi, persoane tinere care ar putea face treabă. Unicul lucru, salvarea moldovenilor, este în mâna moldovenilor. Nu cred că chiar şi o personalitate puternică, cât de puternică ar fi, ar putea să schimbe tare multe, dacă nu va fi o echipă, dacă nu va fi o înţelegere, nu va fi o idee naţională asupra căreia să se lucreze.”
Europa Liberă: Câţi ani i-ar trebui Moldovei să scape de corupţie, de sărăcie, de fărădelege?
Ceslav Ciobanu: „În trei-cinci ani. Întorcându-ne la legile pe care le-am adoptat şi implementându-le pas cu pas, asigurându-şi guvernarea credibilitatea şi promovând reformele în interesul populaţiei, cred că situaţia în trei-cinci ani ar putea să se schimbe. Eu văd schimbări potenţiale în domeniul bancar, care este acum cel mai vulnerabil, revenirea la specialişti profesionişti în domeniu cu nume internaţional cred că este un semn bun. Sunt şi alte domenii unde am putea beneficia de această experienţă, de acest profesionalism. Indiferent de culorile politice, de aspiraţiile politice, eu cred că trebuie de muncit la lucruri simple, la lucruri care trebuie fixate astăzi şi nu mâine.”
Europa Liberă: Din 1991 până astăzi, Moldova a avut politicieni cinstiţi, integri moral, să se gândească la interesul statului, la interesul cetăţeanului?
Ceslav Ciobanu: „Nu aş fi atât de categoric să spun că nu a avut.”
Europa Liberă: Dar unde sunt ei, dacă i-a avut?
Ceslav Ciobanu: „Persoanele, care ar fi fost integre, care au avut părerea sa, aceste persoane nu prea au fost susţinute sau promovate, sau înţelese. Mai mult s-au bazat alegerile pe devotamentul faţă de boss, pe cumetrism, nănăşism şi alte pârghii tradiţionale de influenţă şi mai puţin pe calităţile profesioniste, pe integritate. Eu totuşi cred că ţara are şanse, ţara are lideri care trebuie, pur şi simplu, să se manifeste ei înșiși.”
Europa Liberă: Dar se zice că pe aceştia îi înghite sistemul.
Ceslav Ciobanu: „Aşa este. Dar şi sistemul poate fi schimbat dacă există dorinţă, dacă există voinţa politică şi dacă societatea civilă, de altfel, la acest capitol suntem ceva mai bine plasaţi în avansarea reformelor, dacă societatea civilă îşi va spune cuvântul. Noi suntem în secolul 21 şi cred că ar trebui să mizăm mai mult pe pârghiile democratice, decât pe cele dictatoriale pentru schimbarea situaţiei.”
Europa Liberă: Dar guvernanţii profită de aceste valori democratice şi îşi fac mendrele aşa cum înţeleg şi cum le este pofta. Şi de aici deznădejdea în societatea moldavă.
Ceslav Ciobanu: „Guvernanţii au fost votaţi de moldoveni. Şi tot aşa cum au fost votaţi în oficiu, tot aşa pot să fie votaţi afară din oficiu… Şi eu cred că aceasta ar fi o soluţie.”