Traian Băsescu este politicianul cu rangul cel mai înalt nevoit să plătească amendă contravențională pentru discriminare. Suma e mică, de doar 130 de euro (600 de lei), dar acuzația Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) e relevantă pentru prejudecățile care persistă în România.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Cazul este mai vechi, dar abia acum Înalta Curte a respins definitiv recursul făcut de fostul președinte pentru contestarea deciziei prin care CNCD - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării l-a amendat în 2010 pentru o declarație făcută ca președinte la Ljubljana unde se afla în vizită oficială.
Într-o pledoarie pentru acceptarea României în Schengen, pe fondul acuzațiilor că Bucureștiul nu reușește să integreze romii, iar aceștia preferă să părăsească țara, Băsescu a vorbit despre cultura romilor nomazi, despre necesitatea lor de a călători din loc în loc, dar și despre faptul că aceștia ar trăi „în mod tradițional din ce fură”. Tot în 2010, fostul președinte a pomenit și despre o altă așa zis problemă „dificilă” în integrarea romilor nomazi, explicând că, cităm, „foarte puțini vor să muncească”.
Fostul președinte a contestat în justiție amenda primită din partea instituției anti-discriminare, cu toate că această sancțiune a fost acordată ținând cont că, pe atunci președintele român, nu era la prima abatere. În 2007, după un incident cu o jurnalistă care era prea insistentă în vreme ce Traian Băsescu își făcea cumpărăturile într-un supermarket, președintele i-a luat telefonul, care însă era conectat pe „înregistrare”, iar odată urcat în mașină a jignit-o folosind un apelativ umilitor.
Președintele CNCD, Csaba Asztalos ne-a spus că a fost complicată sancționarea lui Traian Băsescu pentru fapte petrecute în Slovenia, deci în afara țării, pentru care, în genere, Consiliul nu are competență teritorială. Sancționarea cu amendă contravențională a fostului președinte, chiar și după o perioadă atât de îndelungată a fost posibilă fiindcă Înalta Curte a adoptat această practică a respectării drepturilor omului. Cât de mult l-ar putea afecta însă pe Traian Băsescu o astfel de sancțiune? Csaba Asztalos crede că „într-o țară cu un rasism avansat această atitudine ar putea fi chiar avantajoasă”.
Dintr-o cercetare recentă rezultă că în proporție de 50 la sută persoanele de etnie romă sunt discriminate, își găsesc cu greu un loc de muncă, iar la școală copiii întâmpină probleme de integrare. Fostul președinte tinde să ocupe acest spațiu al naționalismului cu tente rasiste, rămas gol în politica autohtonă, de aceea amenda primită pentru un stereotip folosit pe scară largă în societatea autohtonă ar putea fi aplaudat de mulți.
Oricum, Băsescu e doar vârful de lance în derapaje de acest fel, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a fost chiar mai dur decât Traian Băsescu. În 2007, de pildă, a spus că nu vrea „ca românii care merg să muncească în Italia să aibă de suferit din cauza unui grup restrâns de cetățeni de etnie romă” care „comit toate infracțiunile posibile, de la tâlhărie și prostituție până la jafuri organizate și trafic de droguri”. Fostul premier a fost iertat de conducerea CNCD, dar declarațiile lui sunt în mod evident rasiste. Există de asemenea cel puțin doi foști miniștri de externe care au făcut declarații discriminatorii și au fost amendați de-a lungul timpului, semn că prejudecățile nu se află deloc doar la baza societății, ci se propagă în aceeași măsură și pe orizontală și pe verticală, chiar de sus în jos.
Ultimul raport al Amnesty International referitor la romii din România arată că, anul trecut această comunitate a continuat să fie obiectul discriminărilor, al evacuărilor forțate și că romii au fost ținte ale actelor bazate pe ură. De asemenea documentul menționează că sentimentele anti-romi au continuat să fie exprimate frecvent în discursul public și politic.