De unde vine insecuritatea?

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Vizita în Republica Moldova a șefului Comandamentului European al Forțelor Armate ale Statelor Unite, Philip Breedlove, și reacția Tiraspolului la această vizită. Banca centrală de la Tiraspol anunță strategia sa de gestionare a crizei valutare care afectează regiunea transnistreană. Zilele combaterii tuberculozei în Transnistria și opinia locuitorilor din stânga Nistrului despre sistemul de protecție a sănătății din regiune. Și un interviu cu primul președinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, realizat în cadrul proiectului „Rusia și Eu” al Serviciului belarus al Europei Libere. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, care vă sunt prezentate de Radu Benea:

De unde vine insecuritatea?

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a declarat că discuțiile despre Siria și Ucraina purtate joi la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au fost „productive”. Vorbind la o conferință de presă după discuțiile de patru ore cu Putin, Kerry a spus că i-a împărtășit acestuia cum văd Statele Unite pașii pentru asigurarea încetării reale a focului în estul Ucrainei și eliberarea militarei ucrainene Nadia Savcenko, deținută în Rusia. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus la aceeași conferință de presă că Rusia dorește ca Statele Unite să preseze Ucraina să îndeplinească acordurile de pace de la Minsk, promițând că va face și ea același lucru în cazul separatiștilor pro-ruși.

Poliția belgiană a reținut șase persoane în cadrul anchetei atacurilor teroriste de marți din aeroportul și metroul de la Bruxelles. Oficiul procurorului federal a spus că arestările s-au făcut în timpul unor raiduri din câteva districte ale capitalei belgiene. 32 de oameni au fost uciși și 270 de răniți în exploziile sinucigașe de la Bruxelles despre care anchetatorii cred că au fost săvârșite de aceeași rețea de jihadiști ca atacurile teroriste de la Paris, din noiembrie trecut. Ziua de joi 24 martie a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova, în semn de solidaritate cu Belgia.

Lupta împotriva terorismului internaţional nu poate fi dusă cu succes fără Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse Dmitri Peskov. Peskov s-a referit la o remarcă a președintelui rus Vladimir Putin, potrivit căruia o singură țară, sau numai un grup limitat de ţări, nu sunt capabile sa înfrângă terorismul secolului 21.

Un tribunal din Rusia a condamnat-o pe militara ucraineană Nadia Savcenko la 22 de ani de închisoare și plata unei amenzi de 30 de mii de ruble, aproximativ 440 de dolari, într-un proces pe care inculpata îl consideră fabricat de Kremlin. Savcenko, în vârstă de 34 de ani, a fost declarată Erou Național în Ucraina, iar eliberarea ei a fost cerută Rusiei de guverne și lideri occidentali.

Șeful Comandamentului European al Forțelor Armate ale Statelor Unite, Philip Breedlove, a îndemnat armata moldoveană să se modernizeze și să combată corupția pentru a-și putea apăra cetățenii de insecuritatea generată inclusiv de Rusia. Aflat la final de mandat, Breedlove, care mai este și comandant al forțelor NATO din Europa, a vizitat joi poligonul de la Bulboaca, unde Statele Unite contribuie la eforturile de renovare. Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, oficialul american care s-a aflat într-o vizită de două zile în Republica Moldova a mai spus că, prin intervenția în Siria, Rusia nu a reușit să abată atenția de la „Crimeea, Transnistria sau alte zone unde forțele ruse sunt implicate și ocupă teritorii”.

Săptămâna trecută militarii din Grupul Operativ de Trupe Ruse, dislocați în Transnistria, au efectuat aplicații militare pe teren unde au exersat inclusiv tragerea de luptă. Șeful GOTR din Transnistria, Dmitrii Zelenkov a spus că exercițiile sunt necesare pentru „participarea la misiunea de pacificare”.

Managementul frontierei de stat moldo-ucrainene a fost discutat la întrevederea dintre viceprim-ministrul George Balan și şeful misiunii UE de asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) Tesoriere Andrew, transmite IPN. Potrivit unui comunicat de presă al Biroului pentru reintegrare de la Chișinău, cele două oficialități au discutat despre asigurarea controlului în perimetrul de frontieră moldo-ucraineană, și despre reglementarea şi ușurarea circulaţiei persoanelor, bunurilor şi serviciilor pe segmentul central (transnistrean) al hotarului dintre Republica Moldova şi Ucraina.

***

Generalul Philip Breedlove la poligonul Bulboaca împreună cu ministrul apărării Anatol Șalaru

Europa Liberă: Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor Alianţei Nord Atlantice în Europa, a sosit miercuri la Chișinău şi joi a vizitat poligonul de la Bulboaca, poligon care a fost reconstruit cu fonduri americane. Breedlove a avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu ministrul Apărării, Anatol Şalaru. El a sosit la Chișinău de la Tbilisi.

Philip Breedlove a pomenit frecvent până acum Republica Moldova atunci când s-a referit la pericolele din partea Rusiei care există la hotarul de est al Alianţei. Liliana Barbaroșie are detalii:

Vorbind luna trecută în faţa comitetului pentru forte armate a senatului american, generalul Philip Breedlove atrăgea atenţia că manevra rușilor în Siria sustrage de la pericolul existent la hotarul de est al Europei, inclusiv de la conflictul din Ucraina.

Solicitat de Europa Liberă în timpul unei scurte comunicări cu presa joi la poligonul de la Bulboaca să explice această declaraţie, generalul Philip Breedlove a spus:

„Prin intervenția în Siria, Rusia nu a reușit să abată atenția de la Crimeea, Transnistria sau alte zone unde forțele ruse sunt implicate și ocupă teritorii. Este foarte important ca lumea să reţină că aceste locuri rămân o problemă pentru ţări precum a Dvs.”

Accentul pe care l-a pus Philip Breedlove în alte declaraţii făcute la Chişinău este următorul: Republica Moldova are nevoie de armată puternică, chiar dacă este un stat neutru, această armată trebuie adusă în corespundere cu forţele armate ale statelor europene şi Alianţa va face tot posibilul pentru a ajuta Republica Moldova să facă acest lucru:

„Situaţia de securitate în Europa se schimbă şi devine tot mai complexă. Avem două zone de unde vine insecuritatea: în Est ne confruntăm cu Rusia care a ales în mod voluntar să ne devină adversar. Şi avem o situaţie care se referă la migraţia în masă din Siria. Cu ajutorul migraţiei se maschează mişcarea teroriştilor şi luptătorilor străini spre Europa. NATO face totul ca să facă faţă acestor ameninţări. Dar şi Republica Moldova trebuie să-şi dezvolte forţele armate ca ele să poată apăra cetăţenii. Din perspectiva mea, noi, armata, reprezentăm o parte importantă a guvernelor, suntem răspunzători în faţa oamenilor şi naţiunii noastre şi am avut posibilitatea să discut cu tineri militari moldoveni care împărtăşesc şi ei această viziune. Am încurajat ostaşii Armatei Naţionale să continue să dezvolte capacităţile armatei şi să le aducă în corespundere cu cele europene. Am menţionat şi corupţia, care este o problemă foarte mare şi care trebuie combătută.”

Philip Breedlove a mai menţionat că Republica Moldova a făcut un pas istoric atunci când a ales integrarea europeană.

***

Vitali Ignatiev

Europa Liberă: Vizita generalului american a trezit reacții și la Tiraspol. Șeful interimar al departamentului de externe al regiunii, Vitali Ignatiev, a declarat într-un interviu pentru agenția de știri Novosti Pridnestrovia că această vizită ar fi, citez, un element al unei confruntări geopolitice mai largi pe plan regional, iar Transnistria s-ar afla chiar pe prima linie a acestei confruntări.

Potrivit lui Ignatiev, vizita este întâi de toate o acțiune demonstrativă pentru a arăta că influența SUA și NATO – militară, politică, ideologică – se extinde și asupra teritoriilor vecine cu statele NATO. „Republica Moldova în acest sens este un obiectiv potrivit pentru influența externă, care a renunțat de-facto la neutralitatea constituțională și care în ultimii ani a devenit un satelit și un receptor activ al asistenței militaro-politice americane”, spune Vitali Ignatiev, atrăgând atenția că în ultimii ani militarii moldoveni participă la operațiunea de pacificare din Kosovo, în Republica Moldova au loc aplicații cu participarea militarilor NATO și a celor din România, iar funcționarii Ministerului Apărării susțin colaborarea activă cu NATO.

Șeful interimar al departamentului de externe de la Tiraspol mai spune în interviu că Transnistria, care este, citez, „releul principal al intereselor strategice ale Rusiei în regiune, care participă eficient la menținerea prezenței politico-militare ruse pe Nistru și care propagă comuniunea cu tradițiile rusești – istorice, educaționale și de altă natură, este acum ca niciodată ținta unor presiuni concertate.”

Iată de ce, spune Vitali Ignatiev, doar prin susținerea și fortificarea Transnistriei în toate sferele importante – politică, econoomică, informațională, social-umanitară – Rusia se poate opune eficient extinderii influenței americane în Europa de Est care ar avea ca țintă în primul rând blocarea și minimizarea intereselor naționale rusești, a mai comentat șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, pe marginea vizitei în Republica Moldova a comandantului forţelor NATO în Europa, generalului american Philip Breedlove.

***

Europa Liberă: Banca centrală de la Tiraspol și-a făcut publică, joi, strategia de gestionare a crizei valutare care afectează regiunea transnistreană.

Evgheni Șevciuk a recunoscut că deprecierea rublei transnistrene este inevitabilă, după ce timp de 4 ani aceasta a fost menținută la același nivel, în pofida crizei și a deprecierii monedelor din regiune. „Nu putem să ne minţim pe noi înşine că suntem în stare să compensăm pe deplin efectele inflaţiei. Este o iluzie”, a menționat Evgheni Șevciuk. Tiraspolul speră însă că va reuşi să menţină preţurile sub control prin reglementarea acestora.

De curând, Banca centrală a anunțat că nu va mai organiza licitații pentru procurarea valutei de către agenții economici în fiecare zi, ca până în prezent, ci doar o dată pe săptămână. La licitația de săptămâna trecută cererea a fost de peste 13 milioane dolari, iar Banca centrală a vândut doar 1,5 milioane, deci de aproape nouă ori mai puțin. În lipsa valutei, agenții economici care depind de importuri, fie acestea fabrici care prelucrează materia primă din străinătate sau instituții de comerț care importă alimente și alte bunuri de consum, nu vor putea achita achizițiile, ceea ce va duce la blocare activității acestora.

Oamenii de rând nu mai au acces demult la valută, iar pe piața neagră dolarul poate fi cumpărat la prețuri ce depășesc cu mult cotația oficială.

Banca centrală de la Tiraspol a anunțat joi, printr-un comunicat, planul său de stabilizare a pieței valutare interne. Aceasta a dat indicații agenților economici exportatori să vândă în mod obligatoriu o parte din valuta încasată. Urmează să fie redus termenul de repatriere a valutei de la 210 la 90 de zile, iar Sovietului Suprem i s-a recomandat să adopte măsuri de penalizare pentru depășirea acestui termen. Pentru bănci, a fost recomandată majorarea rezervelor obligatorii și a asigurărilor obligatorii a depunerilor și reducerea normativului de poziții valutare deschise. Persoanele fizice vor avea dreptul să scoată din Transnistria mai puțină valută fără a o declara – plafonul a fost redus de la 5000 dolari la 1000 de dolari. Vor fi schimbate de asemenea regulile de desfășurare a licitațiilor valutare – banca centrală va avea dreptul să amâne furnizarea valutei vândute la licitație.

Banca centrală mai propune introducerea unui impozit la cumpărarea valutei cash, iar persoanele care vor cumpăra sume mai mari vorfi obligate să prezinte pașaportul.

Executivului i se recomandă să introducă taxe vamale de blocare pentru „produsele neesențiale”, dar și să ia măsuri pentru oprirea operațiunilor speculative pe piața valutară internă.

Pentru a intra în vigoare, propunerile Băncii centrale trebuie să fie adoptate, de la caz la caz, de executiv, Sovietul Suprem, sau instituite prin decretul lui Evghenii Șevciuk.

Banca centrală de la Tiraspol mai atrage atenția în comunicat la faptul că discutarea activă în mass media a situației de pe piața valutară, citez „duce la destabilizare și stări de panică în societate, la formarea neîncrederii față de instituțiile publice, ceea ce complică considerabil ieșirea din criză”. Banca dă asigurări că scopul tuturor instituțiilor publice este de a contribui la creșterea economică a Transnistriei și la bunăstarea locuitorilor ei.

Între timp, internele din Transnistria desfășoară operațiunea „Curs” – angajații direcției de luptă cu infracțiunile economice și corupția identifică tranzacțiile valutare ilegale, verifică casele de schimb valutar și caută speculanții de valută.

***

Europa Liberă: În Transnistria au avut loc zilele combaterii tuberculozei. Pe lângă statistici, reprezentanții administrației vorbesc mai puțin despre faptul că sistemul medical a fost puternic afectat de criza economică din regiune, iar stocurile de medicamente vital necesare sunt asigurate doar până în vară. Datoriile mari către furnizori pun sub semnul întrebării noile procurări.

Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, transmite că în vară instituțiile medicale publice din Transnistria riscă să rămână fără medicamente, inclusiv fără cele vital necesare. În acest moment executivul de la Tiraspol datorează furnizorilor de medicamente și consumabile sume importante, motiv pentru care colaborarea acestora pe viitor este sub un mare semn de întrebare.

Potrivit responsabilei de domeniul sănătății de la Tiraspol, Tatiana Scrîpnic, în acest moment datoria acumulată în anii 2014 și 2015 este de 14,3 milioane ruble transnistrene, sau aproximativ 1,3 milioane dolari, la cursul actual al rublei. Cheltuielile anuale ale Transnistriei pentru procurarea și livrarea în instituțiile publice de profil a produselor medical-farmaceutice este de aproximativ 70 milioane ruble, echivalentul a 6,2 milioane dolari.

Primul adjunct al executivului transnistrean, Alevrina Slincenko, a cerut, în cadrul unei ședințe, departamentului de finanțe din regiune să găsească bani suplimentari pentru a putea acoperi datoria față de furnizorii de medicamente. Însă șefa acestui departament, Irina Molokanova, a subliniat că deocamdată nu există nicio posibilitate de a soluționa această problemă. Iar ca exemplu care să convingă aceasta s-a referit la câteva cifre bugetare – pentru capitolul „plăți sociale”, care însă nu include finanțarea medicamentelor și a hranei pentru instituțiile medicale, începând cu luna ianuarie sunt colectate doar 50 la sută din sumele necesare. Situația financiar-economică a regiunii nu permite o prognoză optimistă cu privire la stingerea datoriei față de furnizorii de medicamente și consumabile pentru sistemul medical din Transnistria, mai transmite corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.

Să mai precizăm că potrivit datelor departamentului de finanțe din stânga Nistrului, 62 la sută din cheltuielile bugetare revin achitării de pensii și salarii pentru bugetari, 17 la sută merg pentru sănătate, tot atâta – pentru politica socială, 16 la sută pentru securitate, 9 la sută – pentru educație, 7 la sută pentru apărare și 5 la sută pentru administrație.

În căutarea posibilității de a economisi niște bani, deputații Sovietului suprem au adoptat săptămâna trecută modificări la legislația cu privire la pensionare, menite să descurajeze migrația în Transnistria a persoanelor apropiate de vârsta de pensionare, în special din Ucraina și de pe malul drept al Nistrului. Până acum, pensia mai mare și vârsta de pensionare mai mică decât cea din Republica Moldova și Ucraina constituiau un punct de atracție pentru mulți cetățeni moldoveni și ucraineni care își mutau domiciliul în Transnistria. Pensia medie în Transnistria până acum a fost de aproximativ 122 dolari, în timp ce în Republica Moldova – de 59 dolari, iar în Ucraina – de 71 dolari. Vârsta de pensionare este de 60 de ani pentru bărbați și 55 de ani pentru femei. Modificările introduse de Sovietul suprem spun că de acum înainte persoanele migrante se vor putea pensiona doar la vârsta la care acest lucru este posibil în țările din care au venit.

***

Europa Liberă: Ce părere au locuitorii din stânga Nistrului despre sistemul de protecție a sănătății din regiunea transnistreană? Opinii culese de corespondenții noștri:

К врачам обращаемся. Лекарства покупаем за свои деньги. Ну, по нашим зарплатам не сильно дешево. Если есть возможность подешевле взять, беру подешевле. А если сильно дорогое, то по нашим зарплатам не сильно разгонишься.

Что я об этом думаю? Это такая система была давно, еще двадцать лет назад, когда ребенку было положено до годика чтобы было бесплатное медицинское обслуживание, всегда было только платное. Что тогда, что сейчас. Качество обслуживания зависит от чисто человеческого фактора. Смотря какой врач, к какому врачу попадаешь. Бывают очень хорошие врачи, а бывают такие врачи, что независимо – услуга платная или бесплатная, все равно нарываешься на хамство.

Мы в основном в России покупаем медикаменты. И лечимся в России. Наша медицина здесь меня не устраивает.

В больницы обращаюсь в наши, государственные, но медикаменты, по правде сказать, очень дорогие у нас, а возможности покупать где-то за пределами у меня нет. Тем более сейчас, когда с курсом доллара ничего не известно, обещали, что он вообще поднимется до 14, но еще ничего не понятно. Так что не знаю, как будут, по крайней мере, пенсионеры выживать. Именно выживать.

Я только планирую сходить к врачу, так как работаю в школе, поваром, и у нас каникулы. А так не было времени сходить. А покупаю… У меня вот дочка покупает в аптеке, у нее карточка со скидкой, вот она и берет там. А ему что там – от головы чего-нибудь, какую-то мазь …

Честно говоря, я в Приднестровье не верю, так как врачи не готовы нам в этом помочь, а лечусь я в Кишиневе, там очень хорошо лечат. И недорого, кстати.

Лекарства покупаем, во-первых, где скажут врачи. Они имеют связи с аптеками, понимаете, и делятся, скорее всего. Потому что выписывают рецепт и говорят: вот в этой аптеке берите. Я думаю, что заинтересованность врачей есть. А что правительство не хватает, пусть меньше воруют и будет все нормально. Я пенсионер, 40 лет прослужил в вооруженных силах, а сейчас пенсию платят такую, что не на что даже за квартиру платить.

Покупаю медикаменты сама, к врачам в основном не обращаюсь, лечусь сама тоже. Потому что сама медик и могу лечить сама.

Ну, пока обращаемся и покупаем, пока есть возможность. Конечно, не очень нравится, потому что профессионалы у нас уже убывают. У которых знания получше, те уже на пенсии или уезжают. А здесь остаются те, которые без навыков.

***

Europa Liberă: Radio Europa Liberă a lansat un nou proiect intitulat „Rusia şi eu” - un serial de interviuri cu 12 foşti conducători ai statelor post-sovietice, care vorbesc despre atitudinea lor faţă de Rusia şi politica promovată de ea. Interviurile au fost realizate pe parcursul a jumătate de an de corespondenta serviciului belarus al Europei Libere, Anna Sous. Astăzi vom difuza interviul cu primul președinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk.

Leonid Kravciuk este unul din cei trei lideri care au semnat acordurile istorice de la Belovejskaia Puşcea prin care a fost lichidată Uniunea Sovietică. În 1991el a fost ales primul președinte al Ucrainei independente. Atunci, spune el, un conflict militar dintre ruși și ucraineni nici nu putea fi imaginat.

Acum Leonid Kravciuk, de 82 de ani, își aduce aminte cu câtă duritate Rusia a ținut Ucraina pe orbita sa după destrămarea URSS, proclamând în același timp dreptul statelor post-sovietice de a-și alege singure viitorul.

Interviul a fost înregistrat în iulie 2015.

Rusia mea: Leonid Kravciuk

Anna Sous, RFE/RL: Leonid Makarovici, zilele acestea, când înregistrăm acest interviu, au apărut date noi cu privire la numărul de victime ale războiului din Donbass. 2500 de soldați ucraineni au fost uciși în estul Ucrainei, iar în total 6500 de oameni au murit în acest conflict militar. Spuneți-mi, cineva dintre oamenii care vă sunt apropiați au murit în Donbas? Aveți oameni apropiați care luptă acolo?

Leonid Kravciuk: „Luptă soțul nepoatei mele. Meniailo este numele lui. Alexei Meniailo – el luptă acolo, înainte de asta a luptat și unchiul nepoatei mele. El a fost luat prizonier, câteva luni a fost supus acolo la diverse… presiuni, într-un târziu s-a făcut schimb de prizonieri, acum se tratează. În rest, oameni apropiați nu am acolo. Eu niciodată nu vorbesc despre asta, pentru că sunt de părere că atunci când Patria este în pericol, toată lumea trebuie să o apere. Și când a început războiul am spus că, dacă aș fi fost mai tânăr, aș fi mers să lupt. Dar așa, am o armă și, dacă în curtea mea va veni dușmanul, voi trage”.

Anna Sous, RFE/RL: Ce puteți face acum, Dumneavoastră, primul președinte al Ucrainei, pentru a opri războiul? În ce constă datoria Dvs. de ucrainean, de politician?

Leonid Kravciuk: „Noi, trei președinți – Kucima, Iușcenko și eu - ne-am adresat actualului președinte, i-am propus viziunea noastră despre cum e mai bine să fie concepută politica astăzi și cu Occidentul, și cu Rusia pentru a opri acest măcel. Eu vorbesc mult la televiziuni, la radio. Eu am propria mea viziune. Bineînțeles, eu înțeleg că Ucraina singură, oricât ne-am strădui, orice am propune… Rusia are o proprie viziune a acestei chestiuni, iar viziunea ei, filozofia Rusiei constă în faptul că Ucraina trebuie să fie doar cu Rusia, mai exact – sub Rusia. O Ucraină ca atare, ca stat independent, pentru ea nu există, există doar Ucraina ca parte a Rusiei și toată filozofia Rusiei e construită anume pe asta.

Cum stau cu Dvs., am stat și cu Boris Elțin – acesta era un pic diferit de Putin prin pozițiile și viziunile sale, prin politica, prin concepția în raport cu Ucraina - și discutam. El mă întreabă: „Leonid Makarovici, dumneavoastră chiar credeți că Ucraina va merge în Europa?”. Eu îi spun: „Boris Nikolaevici, noi doar am semnat acordul de la Belovejskaia Puşcea, unde scrie foarte clar că fiecare popor decide singur încotro să meargă”. „Ăăă, nu, noi suntem împreună 330 de ani, totul este pătruns de acest cuvânt – „împreună” și este imposibil să fim rupți: Rusia niciodată nu va accepta ca Ucraina să meargă în Europa, să lase Rusia. Credeți că doar eu cred așa? Haideți să ieșim din Kremlin, din această clădire – noi eram la Kremlin atunci – să ieșim în piață și să-mi arătați 100 de oameni cu degetul. Voi spune pazei mele să-i adune pe acești 100 de oameni și îi veți întreba dacă vor sau nu ca Ucraina să devină un stat european separat. Vă garantez – 96-95 de oameni din o sută vor spune „Nu”. Este poziția noastră istorică”.

Astăzi, Vladimir Putin consideră la fel. Oricine. Gorbaciov consideră la fel. Nu există un om în Rusia care ar crede altfel, am în vedere elita politică, cea care este la putere.”

Anna Sous, RFE/RL: Ați avut cândva o metaforă, foarte amplă și foarte dură: Putin a transformat Rusia și Ucraina în Cain și Abel.

Leonid Kravciuk: „Da.”

Anna Sous, RFE/RL: Acum, cum credeți, Rusia a pierdut pentru totdeauna Ucraina ca partener strategic? „Nu vom mai fi niciodată frați?”

Leonid Kravciuk: „Niciodată nu vom mai fi frați. E pentru totdeauna. Poate că vor trece generații, nu știu… Astăzi Putin pentru ucraineni este dușman, numărul unu. Iată Lina Kostenko a scris, voi citi în limba ucraineană:

(„І жах, і кров, і смерть, і відчай,

І клекіт хижої орди,

Маленький сірий чоловічок

Накоїв чорної біди.

Це звір огидної породи,

Лох-Несс холодної Неви.

Куди ж ви дивитесь, народи?!

Сьогодні ми, а завтра – ви.”)

„Şi groază, şi sânge, deznădejde şi moarte,/ Şi urlet de hoardă răpitoare,/ dar câte nu a urzit această mică făptură, neagră/ această bestie dispreţuită până în origini,/ acest monstru de Loch Ness, iscat din Neva rece./ Priviţi, tot mai priviţi cu nepăsare, popoare?/ Păi, astăzi suntem noi… Mâine – nu voi oare?”

V-am citit special această poezie, pentru că intelectualii ucraineni îl consideră pe Putin dușman, și nu doar pe Putin, ci și Rusia. De ce? 87 la sută dintre ruși astăzi consideră corectă politica Rusiei față de Ucraina, politica agresiunii, politica anexării Crimeii. Spuneți-mi vă rog, ce fel de relații pot fi în această situație? Nu întâmplător Bjezinski a spus că Putin a făcut cel mai malefic lucru care se putea face – el a certat nu doar Rusia cu Ucraina, ci Rusia cu țările, cu popoarele slave. Iată ce au făcut ei. Astăzi toată Ucraina distruge, scoate monumentele lui Lenin, Stalin, simbolurile trecutului. Vor scoate tot ce este legat de Rusia. Pentru că ucrainenii îi consideră astăzi pe ruși ca fiind dușmanii lor.”

Anna Sous, RFE/RL: Atunci când ați semnat acordurile istorice de la Belovejskaia Puscea împreună cu Stanislav Sușkevici și Boris Elțin, puteați presupune că Rusia va anexa Crimeea, că Rusia va purta un război nedeclarat în estul Ucrainei?

Leonid Kravciuk: „Bineînțeles că nu. Vă voi povesti un caz. Stăm după ședința Consiliului CSI cu Elțîn la o masă, un jurnalist întreabă: „Boris Nikolaevici, acum apar zvonuri că Rusia poate începe un război împotriva Ucrainei, chiar cu folosirea armei nucleare”. Au fost astfel de vremuri. Elțin s-a uitat la el, apoi s-a uitat la mine, s-a ridicat, a rotit foarte expresiv cu degetul la tâmplă și a spus: „Ce vorbiți – război? Rusia împotriva Ucrainei? Chiar credeți posibil așa ceva? Noi suntem frați. Suntem din același leagăn”. Astfel de cuvinte i-au venit din interior. Nu vorbea artificial, vorbea foarte emotiv, el chiar credea că așa ceva nu este posibil. După care mi s-a adresat mie: „Leonid Makarovici, Dumneavoastră cum credeți?”. Eu spun: „Boris Nikolaevici, eu cred exact ca și Dumneavoastră, nu admit așa ceva”. Eu chiar așa credeam.

De aici până la a omorî, a anexa, a-ţi pune ca sarcină distrugerea completă a statului… Pentru că sarcina oficială a lui Putin care este? Să distrugă statul ucrainean. Nu-mi puteam imagina așa ceva nici în visul cel mai negru. Nu credeam că astfel de oameni în general se pot naște.”

Anna Sous, RFE/RL: L-ați numit pe Putin dictator de clasă superioară. Dacă ați avea posibilitatea acum la vreo conferință, la vreun summit la Moscova sau Kiev să vă întâlniți cu Vladimir Putin, ce i-ați spune? Mâna, în primul rând, i-ați strânge-o?

Leonid Kravciuk: „I-aș întinde-o. I-aș arăta mâna și i-aș spune: „Vladimir Vladimirovici…” . Foarte liniștit, fără emoții…”

Anna Sous, RFE/RL: Și asta, după caracterizarea pe care tocmai i-ați făcut-o?

Leonid Kravciuk: „Da, da, i-aș spune doar: „Vladimir Vladimirovici, nu sunteți veșnic, nici eu nu sunt veșnic, știți bine unde ne vom întâlni, acolo sau dincolo. Sau dumneavoastră acolo (arată în jos – n.red), iar eu dincolo (arată în sus – n.red.), totul poate fi. Dar ați făcut cel mai teribil lucru pentru Ucraina și pentru Rusia. Dumnezeu să vă judece”.”

Anna Sous, RFE/RL: Pe vremea când erați președinte, în relațiile dintre Ucraina și Rusia care a fost ziua cea mai proastă, cea mai negativă pe care v-o amintiți?

Leonid Kravciuk: „Cea mai complicată zi – când s-a pus problema flotei de la Marea Neagră. Am emis decretul cu privire la punerea în subordinea Ucrainei a flotei de la Marea Neagră. În aceeași zi, fără măcar să mă sune, Elțin a emis decretul cu privire la punerea flotei de la Marea Neagră în subordinea Rusiei. A început un de facto conflict, mai rămâneau câteva ore sau zile, cred, mai degrabă ore decât zile, până la un conflict deschis. Pentru că unele vase deja începuseră să iasă din Sevastopol către Odesa, asupra uneia dintre acestea s-a tras cu muniție de război. Acela era momentul când putea să înceapă acolo, în Crimeea, confruntarea militară. Și l-am sunat pe Boris Nikolaevici și i-am spus: „Boris Nikolaevici, iată care este situația”. „Și ce propuneți?”. „Păi, i-am spus, haideți să facem așa: în aceeași zi, la aceeași oră noi lichidăm, anulăm decretele, dumneavoastră pe al Dumneavoastră, eu pe al meu”. „Mă voi gândi”, - mi-a spus. Cu el încă se putea discuta. S-a gândit și noi, la ora 12, nu îmi mai amintesc ce zi era, eu am anulat decretul meu, iar Boris Nikolaevici – pe al lui. Și am adoptat atunci un plan comun de administrare a flotei de la Marea Neagră, adică am găsit soluția. De ce spun asta? La dorință se poate găsi și acum o soluție. Dacă ar exista bunăvoință.”

Anna Sous, RFE/RL: Dar care a fost cea mai bună zi în relațiile cu Rusia?

Leonid Kravciuk: „Când Elțin a venit la Kiev și am semnat tratatul de prietenie și cooperare dintre Rusia și Ucraina. În palatul Mariinsky ne-am întâlnit, a fost o sărbătoare a speranței. A fost o zi bună. Au fost multe zile bune. Nu vreau să spun că am avut cu Rusia doar zile negre. Au fost și zile luminoase. Dar ideea este că zilele bune erau atunci când Ucraina era de acord necondiționat cu propunerile rusești. În clipa, însă, în care Ucraina ocupa o poziție principială într-o anumită problemă, imediat apăreau contradicții. Noi simțim acest lucru și eu astăzi spun că ne-a rămas o singură opțiune – să ne pregătim și să ne rugam ca Ucraina să fie primită în NATO. Nu avem altă ieșire, doar o protecție împotriva unui astfel de vecin poate da Ucrainei o șansă să-și păstreze statalitatea și să se dezvolte mai departe.”

Anna Sous, RFE/RL: Cum credeți, Rusia va da înapoi Crimeea?

Leonid Kravciuk: „Ea nu va fi niciodată de acord să dea înapoi Crimeea. Este exclus ca Rusia de bună voie să fie de acord să dea înapoi Crimeea. Crimeea poate pleca singură sau să ajungă într-o situație în care să nu aibă altă soluție. Atunci când Rusiei nu-i va mai arde de Crimeea, când Rusia va începe să se destrame singură, ca stat multinațional cu națiuni orientate diferit și care au interese diferite, cu religii diferite, când politic și economic în fața Rusiei se va pune problema păstrării unității propriei țări, Crimeea nu va mai fi o chestiune prioritară.”

Anna Sous, RFE/RL: În cartea Dumneavoastră de memorii „Avem ceea ce avem”, am atras atenția la o fotografie unde sunteți împreună cu Boris Elțin și Bill Clinton după semnarea acordului de lichidare a armamentului nuclear pe teritoriul Ucrainei. Mai târziu memorandumul de la Budapesta a fost semnat de Leonid Kucima, iar acum se discută mult despre acest document. Veneam de la aeroport și taximetristul îmi spune: „Nu trebuia să semnăm. Astfel am fi avut armă nucleară, am fi avut integritate teritorială, nu ne-ar fi luat Crimeea”. Ați spus la un moment dat într-un interviu pentru Svoboda că documentul trebuia să fie semnat în orice caz, pentru că Ucraina nu poate purta responsabilitatea pentru armamentul nuclear străin. Ce memorandum internațional, ce acord internațional, ce instituție internațională poate garanta integritatea teritorială a Ucrainei?

Leonid Kravciuk: „Eu și acum sunt convins de faptul că trebuia să semnăm, trebuia să lichidăm armamentul nuclear de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, acesta fusese creat în afara teritoriului Ucrainei, la Moscova - și noi nu-l controlam. Acesta reprezenta un pericol intern pentru Ucraina. Noi nu puteam înlocui focoasele nucleare pentru că nu le produceam, iar termenul lor de valabilitate se termina în 1998. Trebuia să scoatem toate focoasele nucleare. 165 de rachete strategice. Să scoatem armamentul din Ucraina în Rusia, să-l lichidăm – aceasta era sarcina principală, altfel am fi putut deveni ostaticii armei nucleare care se afla pe teritoriul Ucrainei.

Dar trebuia să semnăm un alt document, unul foarte explicit și clar, iar acesta să fie trimis la aprobarea Consiliului de securitate al Organizației Națiunilor Unite. Atunci, poate, acesta ar fi fost un document care să fie obligatoriu pentru executare și astăzi. Nu am reușit să adoptăm corect, strategic, cu perspectivă un document care să aibă putere juridică obligatorie și mecanisme de realizare. Mă simt astăzi mințit. Insultat. Pentru că eu sunt unul dintre acei oameni care a făcut totul pentru ca lumea să se simtă mai ușor fără armă nucleară, pentru ca lumea să înțeleagă și să distrugă în general armamentul nuclear. Noi am arătat un exemplu. Eu mă mândream cu asta. Credeam că toată lumea înțelege lucrurile astfel. Însă înțelegerea era doar până la ușă. După ce au închis ușa – au uitat.”

Europa Liberă: Primul președinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, într-un interviu realizat de colega noastră de la Serviciul belarus, Anna Sous, în cadrul proiectului „Rusia mea”, pe care-l puteți găsi integral pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, încheiem aici emisiunea noastră. Sunt Lina Grâu, vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă