Liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase a declarat Europei Libere că înaintează o contestație la Curtea de Apel împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale de respingere a referendumului pentru alegerea șefului statului prin vot direct, micșorarea numărului de deputați și lipsirea acestora de imunitate parlamentară. Duminică au avut loc proteste împotriva deciziei CEC în mai multe localități, iar în 24 aprilie o amplă demonstrație va fi organizată la Chișinău.
Grupul de inițiativă nu-și pune mari speranțe în Curtea de Apel, dar se vede silit să parcurgă calea contestării în instanțele naționale ca să poată ajunge apoi la CEDO, spune Andrei Năstase:
„Suntem aproape siguri că ni se va respinge cererea, pentru că într-un stat capturat nu este o altă finalitate. Instanța de judecată trebuie să clarifice dacă Comisia Electorală Centrală a aplicat sau nu corect legea, dacă hotărârea CEC este legală, dacă e conformă cu legislația actuală. Și în final să decidă, fie admite cererea noastră și anulează hotărârea Comisiei Electorale Centrale, fie ne respinge cererea și menține această hotărâre intactă. Posibil că în instanța de judecată vom atrage și specialiști din străinătate ca să ne spună părerea lor.”
Atunci când a decis să respingă inițiativa, membrii CEC, mai exact majoritatea lor, au urmat norma constituționala care spune că e nevoie de colectarea a câte 20.000 de semnături din jumătate din totalul de unități teritorial administrative ale Republicii Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Platforma DA și referendumul fără trup
Cota obligatorie de 20.000 de semnături a fost atinsă doar în trei unități teritoriale.
În consecință, efortul celorlalți colectori de semnături s-a dovedit a fi zadarnic.
Liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase spune că este imposibilă colectarea a câte 20.000 de semnături în 18 raioane, așa cum spune CEC, chiar dacă își dă seama că legislatorul stabilise această cotă când Republica Moldova era împărțita în județe.
În opinia sa, Curtea Constituțională și guvernările de până acum nu au eliminat în mod intenționat contradicția dintre normele constituționale care, pe de o parte declară suficiente 200.000 de semnături în favoarea inițierii unui plebiscit, iar pe de altă parte impun pragul de 360.000, daca ar fi să se colecteze câte 20.000, din jumătate de unități teritorial-administrative:
„Toate guvernările s-au opus modificării Constituției și ușurării accesului populației Republicii Moldova la un asemenea exercițiu constituțional, civic, de organizare a referendumului. Toate guvernările s-au opus și le-a convenit ca niciodată să nu fie contestate sau să nu fie obligate de către popor să acționeze în interesul lor. Dacă s-ar dori cu adevărat, parlamentul ar putea interpreta articolul 141 și ar putea face lumină în acest caz, dând undă verde desfășurării referendumului republican constituțional.”
Audiat în parlament, președintele Comisiei Electorale Centrale și-a apărat decizia, și a pasat responsabilitatea de excludere a ambiguității articolului din Constituție în terenul deputaților. Vicepreședinta parlamentului, Liliana Palihovici spune că inițiativa de modificare a Constituție poate veni din partea Guvernului, poate fi o inițiativă legislativă a deputaților sau a președinției. Important însă, notează ea, este să fie un număr suficient de voturi pentru o atare inițiativă:
„Problema este cum partidele parlamentare care guvernează și cele care sunt în opoziție se unesc și votează toate pentru această modificare. Fiindcă nu este suficient numărul celor care au format o coaliție de guvernare. Noi știm că pentru modificarea constituției avem nevoie de 67 de voturi. Deci, în acest context, votul pentru modificarea Constituției poate să se producă numai cu participarea marii majorități a deputaților.”
Liderii partidelor de la guvernare au sprijinit decizia Comisiei Electorale. Opoziția însă, deputații socialiști, comuniști și liberal-democrați au criticat autoritatea electorală pentru că a ignorat cele 400 de mii de semnături colectate de Platforma DA.
Indiferent de evoluții, spune Andrei Năstase, cei care s-au înscris în liste vor ieși în 24 aprilie la un protest antiguvernamental.