Luni, 4 aprilie, a intrat în vigoare acordul privind migrația ilegală între Turcia și Uniunea Europeană, care prevede ca turcii să-i primească înapoi pe fugarii respinși la azil în Grecia, în vreme ce europenii vor lua în grijă sirieni din taberele turcești. Ce efecte practice are înțelegerea, într-o sinteză a relatărilor agențiilor de presă:
Agențiile de presă relatează că acordul turco-european privind stăvilirea migrației ilegale pare să fi dus la micșorarea numărului celor care încearcă să treacă ilegal strâmtorile dintre coasta turcă și insulele grecești din Marea Egee. Reuters scrie că miercuri dimineață oficialitățile din Grecia estimau la numai 68 numărul migranților ajunși pe insule în ultimele 24 de ore, față de 225 cu o zi mai înainte.
Declinul a fost confirmat și lăudat de premierul turc Ahmet Davutoglu, care a spus în timpul unei vizite la Helsinki că acordul turco-european „funcționează”. Laude a exprimat și comisarul european al migrației, Dimitris Avramopoulos, dar și guvernul Germaniei, țara de destinație a majorității căutătorilor de azil.
Your browser doesn’t support HTML5
Acordul dintre Turcia și UE și problemele migranților
Agențiile de presă scriu însă că este devreme să se dea un verdict în privința eficienței acordului, iar așa-numita „rută grecească” a migrației este departe de a fi fost sigilată.
Numărul migranților ajunși în Grecia a fluctuat și în trecut – amintește Reuters – așa că nu este limpede dacă actualul declin este rezultatul direct al acordului în baza căruia migranții și refugiații care traversează pe risc propriu strâmtorile marine pot fi trimiși înapoi în Turcia.
„Am avut un nivel scăzut de sosiri de pe malul turcesc, ceea ce este pozitiv”, a spus miercuri dimineață purtătorul de cuvânt al guvernului de la Atena, George Kyritsis.
De la începerea implementării acordului, luni, 202 oameni, mai ales pakistanezi, au fost trimiși îndărăt din Grecia, iar autoritățile din Grecia și Turcia spun că săptămâna aceasta vor urma și alții.
Dar, în ciuda începerii deportărilor și în ciuda măsurilor de securitate luate de partea turcă, oamenii continuă să-și riște viețile. Miercuri în zori autoritățile turcești au reținut mai multe grupuri pe țărm, inclusiv aproximativ 40 de irakieni care încercau să treacă marea într-o bărcuță într-un loc aflat cam la 20 km sud de orașul turc Dikili, unde s-a înființat un centru pentru cei trimiși înapoi de greci. Corespondentul Reuters a spus că unii fugari au rămas pe țărmul turcesc pentru că ambarcațiunea era prea mică, privind cu tristețe cum colegii lor au fost interceptați după numai câteva momente de paza de coastă turcă.
„Grecia nu ne vrea, nu ne vrea nici Turcia… Unde să mergem? O să ne înecăm în mare, cu copii cu tot”, a spus un irakian care n-a vrut să-și spună numele.
Mulți activiști pentru drepturile omului consideră că acordul dintre UE și Turcia, departe de a fi lumina la capătului tunelului pe care o propagă politicienii, este de-a dreptul inuman.
„Uniunea Europeană, Grecia au luat măsuri îngrijorătoare și ilegale, tratând refugiații ca pe niște gunoaie umane care trebuie îndepărtate, iar asta este o ceva tragic”, a spus Wenzel Michalski, directorul pentru Germania al organizației Human Rights Watch (HRW), vorbind luni în insula greacă Lesbos, de unde au fost trimiși înapoi spre Turcia primii migranți în cadrul noii înțelegeri.
Nemulțumirea și teama migranților că vor fi trimiși înapoi s-au exprimat din nou astăzi în Grecia, mai precis în portul Pireu, unde zeci de străini au scandat astăzi „deschideți granițele”, așezându-se pe asfaltul din docuri. Associated Press scrie că autoritățile elene se străduiesc să-i convingă pe cei aproape 5000 de fugari care trăiesc în corturi la Pireu să se mute în tabere organizate, dar foarte puțini au acceptat să urce în autobuzele care-i așteaptă la ieșirea din port. Mulți se tem că ar putea da acolo de condiții și mai rele și că nu vor mai putea merge unde doresc, riscând să fie trimiși cu forța înapoi.