Poliția macedoneană a folosit miercuri din nou gaze lacrimogene pentru a dispersa câteva zeci de migranți blocați pe teritorul Greciei, care încercaseră să doboare un fragment de gard de sârmă ghimpată. Între timp, oficialitățile UE au avertizat că țările membre trebuie să fie gata să ajute Italia în cazul unei noi crize a migranților.
Your browser doesn’t support HTML5
În actualitatea zilei: criza migranților și situația de la frontiera macedo-elenă
Oficialitățile grecești spun că ciocnirile de miercuri dintre poliția macedoneană și migranții din tabăra de la Idomeni nu s-au soldat cu răniți, fiind de mai mică amploare decât cele petrecute în același loc duminică. Atunci au fost rănite zeci de persoane, iar incidentele au provocat o dispută între Macedonia și Grecia, care a calificat drept „rușinos” modul cum a intervenit poliția macedoneană împotriva migranților: cu gaze lacrimogene, grenade paralizante, gloanțe de cauciuc și un tun de apă.
AP relatează că polițiștii macedoneni au folosit miercuri din nou o parte din arsenal, în vreme ce polițiștii greci aflați de cealaltă parte a gardului nu au reținut pe nimeni, nu au intervenit și s-au retras când colegii macedoneni au aruncat canistrele cu gaze lacrimogene.
Din cauza violențelor reluate de miercuri a fost anulată o vizită la fața locului a președinților din Croația și Slovenia, două țări aflate mai la nord pe așa-numita rută balcanică a migrației. Ei s-au întâlnit cu omologul lor macedonean la Gevgelija, oraș din apropierea graniței. Președinta croată Kolinda Grabar Kitarovic a spus că valul de migranți va fi stăvilit numai când Europa va avea o politică a azilului coerentă, iar străinii vor înțelege în sfârșit cine are șanse să fie primit și cine nu.
Your browser doesn’t support HTML5
Trei președinți vizitează un lagăr de migranți din Macedonia
Aproximativ 11.000 de oameni se află în tabăra improvizată de corturi de partea grecească a punctului de trecere a frontierei de la Idomeni, sperând că până la urmă autoritățile de la Skopje vor redeschide granița, permițându-le să-și continue drumul spre nord.
Locuitorii corturilor, majoritatea sirieni, irakieni și afgani, ignoră chemările repetate ale grecilor de a se muta în tabere organizate, iar unii dintre ei încearcă periodic să doboare porțiuni din gard.
Între timp, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus tot miercuri la Parlamentul European, la Strasbourg, că europenii trebuie să fie pregătiți pentru o eventuală creștere a valului de migranți pe ruta libiano-italiană.
„Trebuie să ne amintim că ruta balcanică nu este singura și că și alte țări europene așteaptă cooperare și solidaritate, nu doar Grecia și Bulgaria”, a spus Tusk, adăugând că mai există așa-numita rută „central-mediteraneeană”. El a numit „alarmant” numărul de migranți despre care se crede că așteaptă în Libia să treacă marea spre Malta sau Italia.
Ceva mai devreme, o oficialitate militară în slujba Națiunilor Unite, generalul Paolo Serra, spusese unei comisii din Parlamentul italian că până la un milion de oameni, mai ales africani, ar putea fi gata să plece din Libia spre sudul Europei.
La audierea din Parlamentul de la Roma, generalul Serra a spus că este absolut necesar ca Europa să se implice mai mult în refacerea economică a Libiei distruse de război. „Dacă africanii vor găsi de lucru în Libia, și un climat civilizat, cu autorități funcționale, nu vor continua spre nord”, a spus Serra.
Comisia Europeană estimează că peste 15.000 de migranți au traversat marea din Libia spre Italia în ultima lună. Paza de coastă italiană a spus că a salvat marți peste 2000 de migranți.