Aproape un sfert dintre parlamentarii români au averi pe care nu le pot justifica, au probleme de incompatibilitate sau se află în conflict de interese, potrivit Agenției Naționale de Integritate. Constatările acestei instituții îi pot scoate în afara politicii pe demnitarii de toate rangurile care încearcă să profite de pe urma funcției pe care o ocupă, de aceea una dintre preocupările constante ale senatorilor și deputaților din ultimii 10 ani a fost să îndulcească Legea Agenției Naționale de Integritate.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
Acceptată cu greu, sub presiunea Uniunii Europene, această lege este extrem de incomodă pentru politicienii, care intră în politică pentru scopuri materiale sau care sunt atașați de fenomenul nepotismului atât de răspândit în regiunea balcanică. Mai multe încercări de modificare a Agenției Naționale de Integritate au eșuat, dar o nouă schimbare a legii tocmai a trecut în mare viteză prin Comisia Juridică de la Senat, după ce la finele anului trecut fusese adoptată prin acceptare tacită la Camera Deputaților.
Mai mult, săptămâna viitoare, este programată o ședință a plenului reunit pentru a-i salva pe parlamentarii, care și-au angajat rude la birourile lor, de situația de conflict de interese, dacă acest lucru s-a întâmplat înainte de 2013. În acest fel, cei care au primit decizii definitive în urma procesului și nu mai pot ocupa funcții publice o anumită perioadă de timp ar putea fi exonerați de pedepsele primite.
La fel, prin modificările aduse legii ANI, cei cărora li s-au confiscat averile nejustificate vor putea să-și desfășoare în continuare activitatea în fotolii publice. Conform datelor Agenției Naționale de Integritate până acum a fost confiscată în total o sumă de 3 milioane de euro, prin decizii definitive și irevocabile ale instanțelor judecătorești.
Pe scurt, Comisia juridică din Senat a fost de acord să modifice legea ANI în așa fel încât persoanele aflate în incompatibilitate pentru anumite funcții, să nu poată ocupa aceleași funcții timp de trei ani, dar să poată deține alte demnități, care nu au legătură cu interdicția anterioară. Aceste precizări sunt dedicate prin lege primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali sau județeni, deputaților, senatorilor și europarlamentarilor.
Se încearcă, deci, revenirea prin lege la principiul rotației cadrelor și deocamdată în afară de reprezentații Agenției Naționale de Integritate, nu au existat formule tranșante de opoziție dinspre mediul politic, chiar dacă senatorii liberali nu au votat pentru aceste schimbări.