La sfîrşitul săptămînii trecute a avut loc congresul partidului naţional-populist, Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland – AfD).
Cei peste 2000 de delegaţi prezenţi la Stuttgart, unde s-a desfăşurat cel de-a 5-lea congres al partidului, înfiinţat în urmă cu 3 ani, au aprobat documentul director al formaţiunii, intititulat „Program pentru Germania”.
În conformitate cu linia şefilor acestei grupări eurosceptice, participanţii s-au pronunţat pentru continuarea cursului politic anti-islamic al partidului, pentru intrarea formaţiunii în Parlamentul federal şi participarea la guvernare într-un viitor guvern german.
Deşi toate grupările democratice (Uniunea Creştin-Democrată, Partidul Social-Democrat sau Partidul Ecologist) s-au pronunţat împotriva unei coolaborări cu Alternativa pentru Germania, liderii AfD sînt convinşi că formaţiunea lor este pe cale de a deveni un partid popular care va profita în urma nemulţumirilor unui anumit segment al alegătorilor cu politica liberală a guvernului faţă de migranţi.
AfD mizează şi pe starea de spirit din alte ţări europene, ostilă prezenţei unor migranţi musulmani în ţările UE.
Simptomatică pentru coagularea ideologică a unor forţe politice eurosceptice şi islamofobe a fost cuvîntarea fostului preşedinte ceh, Vaclav Klaus, în care a cerut AfD să lupte împtriva „corectitudinii politice distrugătoare”.
Totodată, fostul preşedinte ceh a vorbit despre o „demonizare absurdă a AfD” de către mass-media, afirmînd că Alternativa pentru Germania trebuie să devină un model pentru toată Europa.
Cum ar arăta un astfel de model, se desprinde din programul partidului pe care l-au votat participanţii la congres şi pentru adoptarea căruia au pledat liderii AfD, în frunte cu preşedinta Frauke Petry. Aceasta a declarat că partidul vrea „să se îndepărteze de la ideologia ultimelor decenii” care nu se mai află în slujba cetăţenilor şi ţării.
În domeniul politicii social-economice, AfD pledează pentru un curs economic neo-liberal radical, pentru folosirea energiei atomo-electrice, renunţarea la salariul minim garantat şi privatizarea asigurărilor.
Politica demografică a AfD seamănă cu cea propagată şi de alte grupări naţional-populiste europene.
Alternativii resping parteneriatul homosexual, sînt pentru limitarea avorturilor şi pledează pentru familia tradiţională (mamă, tată, copiii), respingînd şi conceptul educaţiei copiilor de către un singur părinte.
AfD respinge şi reglementările care garantează egalitatea şanselor între bărbat şi femeie. În consecinţă, AfD este contra unor cote care reglementează promovarea unor femei în diferitele posturi de conducere. Totodată, AfD susţine şi reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru bărbaţi.
Nucleul ideologic principal al partidului este lupta contra islamului, ceea ce în programul director este exprimat în capitolul intitulat: „Islamul nu face parte din Germania”.
Vicepreşedinta AfD, Beatrix von Storch, a mers chiar şi mai departe decît programul, explicînd într-un interviu cu ziarul „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung” că „islamul este o ideologie politică, incompatibilă cu Constituţia” Germaniei.
AfD cere interzicerea ridicării de minarete, portul vălului, chemările la rugăciune ale muezinilor şi sacrificarea animalelor în conformitate cu ritualul religios.
Această ultimă prevedere din programul AfD a stîrnit şi protestele comunităţii evreieşti din Germania care a atestat grupării „lipsă de respect” şi „intoleranţă”.
Nici reacţiile politicienilor germani nu s-au lăsat aşteptate după congres. Uniunea Creştin-Socială (bavareză, CSU) a reproşat AfDui că practică un „populism rudimentar”, că este contra islamului, monedei euro şi Uniunii Europene, dar nu dispune de propuneri constructive.
Social-democraţii au calificat AfD drept „un partid radical de dreapta, confuz”. El acţionează conform principiului de a arăta cu degetul nişte „ţapi ispăşitori”, dar fără a propune vreo soluţie.