Mii de familii care au ales pribegia vremelnică, sprijină de la distanță familiile rămase acasă, dar și consătenii. În perioada sărbătorilor pascale zeci și sute de colete au ajuns la persoane nevoiașe ori cu nevoi speciale sau la bătrânii singuratici. Implicați într-un proiect al Programului Națiunilor Unite, primari din 25 de localități își propun să atragă băștinașii plecați în dezvoltarea localității. Pe ce sprijin contează primarii și cum poate fi formalizată o platformă de dialog eficient între autoritățile locale și migranți?
Europa Liberă: Așadar, două duzini de primarii și-au propus sa înfrunte impactul, deocamdată mai mult negativ al migrației, dar și pozitiv, și să scoată beneficii pentru localitățile lor. Intenția este firească, dar nu și inedită. Ce vă face să credeți că proiectul promovat de dumneavoastră are șanse de izbândă și cum va fi măsurată izbândă?
Olesea Cazacu: „Ceea ce ne face să credem că va fi un succes sunt reacțiile oamenilor care deja se implică și participă la aceste întâlniri dintre primării și băștinași, așa i-am numit noi pe cei plecați din localitate. Sunt nu doar cei plecați peste hotare, dar și cei care sunt prin Chișinău sau alte localități din Moldova. Într-adevăr, nu este o experiență inedită, dar ceea ce vrem să facem este să le arătăm și altor localități din țară că, de fapt, există un potențial foarte mare, nevalorificat și anume sunt oamenii care au plecat din localitate. Ei pot veni cu diferite contribuții.”
Europa Liberă: De exemplu, oamenii plecați dintr-un sat anume, au pus mână de la mână și au instalat o răstignire sau au editat monografia, istoria satului. Acum dumneavoastră vreți să treceți totuși la un alt nivel calitativ, să transformați asta într-o mini mișcare, corect?
Olesea Cazacu: „Da, vor fi formate asociații a acelor plecați, care să activeze cumva mai organizat, să fie o legătură mai bună între ei și localitate, să nu fie foarte sporadic. Până acum, depindea foarte mult de entuziasmul a unu sau doi oameni din sat care voiau să facă ceva pentru localitatea lor, dar acum noi vrem să-i unim pe toți într-o asociație, fie formală sau neformală, care să-și pună și niște obiective foarte clare.”
Europa Liberă: Dar comitetele și organizare uneori omoară inițiativele, dacă sunt băgate în tiparnițe foarte rigide, nu vă temeți de asta?
Olesea Cazacu: „Și da, și nu, de aceea nici nu-i încurajăm să fie niște asociații înregistrate, ci doar să fie niște asocieri informale de oameni, să se vadă, să se cunoască, să țină legătura prin internet și telefon și împreună să facă ceva bun pentru localitate.”
Europa Liberă: Pe ce sprijin ar putea conta edilii? Ce trage mai mult la cantar, fondurile sau motivarea, competențele dobândite de cetățenii moldoveni peste hotare?
Olesea Cazacu: „Ambele, de fapt. De multe ori, lumea se gândește la migranți ca la niște saci cu bani și domnul Botnaru a participat cu noi la evaluarea unor desene din localitățile acestea și a văzut că mulți copii, probabil și la îndrumarea profesorilor, au desenat mai mult niște saci de bani care cad din pod, deci este impresia că migranții sunt doar bani. De fapt, vrem să scoatem la iveală și faptul că și o resursă umană poate fi de folos. În unele localități vor veni odată pe săptămână niște medici de la Chișinău, să consulte oamenii din sat, sunt inițiate de acest fel care nu implică neapărat aspectul financiar, dar resursele umane.”
Europa Liberă: De multe ori, PNUD Moldova, în subiecte sensibile, umanitare, de fapt vine să le spună oamenilor că, uite voi nu vă dați seama că aveți nevoie de apă curată și alte lucruri, de ce se întâmplă așa că trebuie să vină cineva să le deschidă ochii oamenilor care au internet, care astăzi sunt informați. Nu vi se pare că ar fi oarecum o depășire forțată, prea rapidă a diferențelor culturale pe care le-au moștenit niște generații?
Olesea Cazacu: „Nu neapărat, n-aș zice că îi forțăm. Din contra, vrem să le dăm un impuls pozitiv prin exemple din alte localități, să vadă că se poate. Și aici, din contra, cred că o să mergem pe struna sensibilă a celor din Republica Moldova, care dacă văd că vecinul a făcut, se gândesc că și ei pot să facă. Deja sunt cu rezultate aceste lucruri, pentru că văd că în alte localități, cum este Selemet, care de mulți ani a înregistrat Asociația obștească „Baștina”, care are activități foarte clare pentru oamenii din localitate.”
Europa Liberă: Deci dumneavoastră vreți să faceți o sinteză a experiențelor avansate, da? Dar de ce în numai 25 de primării?
Olesea Cazacu: „Da. Pentru că nu avem nici resurse umane să ajungem în toate 900 de primării, este greu și fizic și din punct de vedere al resurselor, pentru că aceste primării vor beneficia și de niște fonduri, niște granturi pentru îmbunătățirea unor servicii locale. Deci noi vom cofinanța niște inițiative pe care și ei le vor cofinanța. În același timp, lucrăm cu Congresul Autorităților locale din Moldova, pentru ca ei să preia această experiență și s-o prezinte și altor primării din țară, să-i învețe cum să facă aceste lucruri și ei, dacă manifestă interes. Pe lângă această asociere de băștinași, avem activități ce țin de ridicarea gradului de transparență, să fie transmise ședințele Consiliului local online, ca să le poată vedea un număr mai mare de oameni și presa.”
Europa Liberă: Aceste planuri sunt pentru un cincinal cel puțin, nu?
Olesea Cazacu: „Noi planificăm să le finalizăm până la sfârșitul anului, dacă vorbim de lucrurile cu transparența. Am început în unele localități și vom continua.”
Europa Liberă: După ce îi veți vedea implicați pe migranți în dezvoltarea localităților de baștină, sperați cumva să îi vedeți şi reîntorși acasă? Vă întrebăm asta pentru că acum oamenii nu prea văd motive ca să revină acasă.
Olesea Cazacu: „Nu este scopul nostru să-i întoarcem pe oameni acasă, scopul nostru este să ajutăm autoritățile locale să valorifice potențialul pozitiv al migrației. De multe ori lumea vede în migrație numai lucruri negative. Da, este adevărat că sunt și consecințe negative, dar noi vrem ca ei să poată valorifica potențialul pozitiv. Dacă oamenii vor să fie în altă parte decât în Republica Moldova, noi nu insistăm să-i întoarcem, dar vrem să păstreze legătura cu țara, să contribuie pe cât se poate și să știe că dacă vor, dacă sunt pregătiți, pot să se reîntoarcă și atunci poate și localitatea va avea niște servicii mai bune. Adevărul este că mulți nu revin și pentru că nu au aceleași condiții de trai pe care le-ar avea în alte țări, în special europene. Și dacă vor decide să revină, vor avea niște servicii îmbunătățite cu suportul lor.”
Europa Liberă: De la Chișinău chiar și până la cel mai îndepărtat sat se ajunge foarte ușor. Astăzi, acești băștinași din localitățile rurale, vă sunt de folos, credeți că ar putea constitui un contingent separat?
Olesea Cazacu: „La începutul programului am început aceste activități cu gândul mai mult la exemplele internaționale, și anume a asociaților de băștinași, dar anume de migranți.”
Europa Liberă: Cei care se întâlnesc la seratele cu absolvenți.
Olesea Cazacu: „Da, dar acum vedem că o resursă foarte activă sunt cei care sunt pe la Chișinău, care au plecat din localitate, care au niște afaceri prin Chișinău, dar cu localitatea au o legătură mai slabă.”
Europa Liberă: Vreți să îi ajutați să se organizeze, să nu uite de unde au plecat?
Olesea Cazacu: „Exact.”