Sărbătorile de Paști aduc în Moldova o perioadă de liniște și purificare, de bucurie și reculegere în jurul unor valori imperisabile: credință, iubire, sacrificiu, generozitate, empatie pentru semenii aflați în suferință. Sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. Oamenii simt nevoia extragerii din contingent, pentru a da întâietate spiritualului, lumii nevăzute - „cea care decide totul”, cum ar spune un eseist român. Orașele, comunele, centrele raionale au fost invadate de produse specifice, de pască și cozonaci, foarte apetisante, e-adevărat, dar și destul de scumpe pentru buzunarele concetățenilor noștri. Moldovenii au luat cu asalt bisericile, „să ia lumină din lumină”, să-și sfințească bucatele, conștienți că este una dintre ocaziile în care pot uita de nevoi și de grijile subzistenței cotidiene. Paștele este și una dintre rarele ocazii de reunire a familiilor dispersate, când încercăm să ne iertăm, să ne promitem să fim mai buni și mai atenți unii cu alții.
Putem spune, așadar, că „industria sărbătorilor” prosperă în Moldova. Este și singura ramură a unei economii sufocate de birocrație și monopoluri ilegitime, pentru că speculează sau profită de aplecarea moldovenilor pentru datini strămoșești și ritualuri tradiționale, propensiunea lor pentru „miracole” și soluții imaginare. Avem o mare problemă în a gândi cu capul nostru realitatea, în a ne asuma obligații și responsabilități individuale, aici și acum: față de familia noastră, față de țara noastră, față de noi înșine în definitiv.
Dar chiar în siajul sărbătorilor de Paște am avut parte de ceea ce consemnăm zilnic: diversiuni, polemici, confruntări dintre actorii politici care au făcut din Republica Moldova un interminabil câmp de luptă.
Opoziția pro-rusă aflată într-o mare dilemă – ce să sărbătorească mai întâi: Paștele sau un 1 Mai muncitoresc – s-a gândit că e momentul să facă niște declarații de apărare a Republicii Moldova. Igor Dodon, căruia i se întâmplă să uite că a jurat luptă sfântă, până la victoria finală, „oligarhilor de la guvernare”, a copleșit presa cu declarații incendiare despre „cotropitorii” americani care au profitat de evlavia pascală a moldovenilor ca să ne invadează țara. Liderul socialist îi are în vedere pe militarii americani care vor participa la manevrele „Dragon Pioneer 2016”, alături de ostașii armatei naționale. Or, împotriva a ceea ce crede Dodon, prezența soldaților din Regimentul 2 Cavalerie al Statelor Unite este un bun prilej să ne amintim că America a avut o contribuție decisivă la victoria aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial: a fost una dintre forțele care au salvat civilizația europeană de nazism și a stăvilit, la sfârșitul războiului, expansiunea stalinismului în Europa Occidentală, ca mai apoi să o ajute să se ridice din ruine. Acest adevăr este ocultat cu înverșunare și de Moscova, și de politicienii pro-ruși de la Chișinău.
Însă dacă agenda de partid o cere, nu e o problemă să denaturezi faptele. Socialiștii au strigat lozinci anti-NATO la vama Sculeni, au fluturat sloganul „Moldova, țară neutră!” și chiar au insistat să verifice actele soldaților americani. Ortacii lui Dodon nu realizează sau nu le pasă de situația ridicolă în care se găsesc, de vreme ce amuțesc subit și nu îndrăznesc să vină cu aceleași exigențe la Nistru, unde chiar avem o problemă cu prezența ilegală a soldaților Federației Ruse și cu separatismul pe care aceștia îl protejează. Dar nu propria inconsecvență îi preocupă pe Dodon, Usatîi și pe alți corifei ai cauzei pro-rusești, atunci când clamează răgușit „neutralitatea” Moldovei, ci livrarea de acțiuni prompte cerute de sponsorii lor de la Moscova. Au o misiune clară: să întrețină un climat de neîncredere și ostilitate față de NATO, față de România, față de integrarea europeană și euroatlantică a Republicii Moldova.
Scandalul stârnit de politicienii pro-ruși e complet fals. Manevrele moldo-americane se desfășoară în virtutea unui acord interguvernamental. Și, așa cum au subliniat criticii acestei cavalcade de injurii și panică indusă de socialiști, trupele americane vor pleca din Moldova după încheierea manevrelor, spre deosebire de soldații ruși care au uitat să plece din Transnistria, ba chiar și-au intensificat în ultimul timp pregătirile de luptă, cu trageri la poligon și imitații de forțare a răului Nistru. În contextul agresiunii lui Putin, trupele rusești din Transnistria reprezintă o amenințare directă pentru Republica Moldova și Ucraina, o sursă permanentă de tensiune în sud-estul Europei.
Spre a nu rămâne mai prejos, politicianul Renato Usatîi, cel care ar trebui să rezolve problemele acute ale orașului Bălți, unde a fost ales primar, a început să profereze amenințări la adresa ambasadei americane într-un limbaj specific… culturii pe care a acumulat-o. Din mare adversar al lui Dodon, pe care l-a tot învinuit de trădare, de mezalianță secretă cu oligarhul de la Chișinău, Usatîi, iată, și-a armonizat complet pozițiile cu rivalul său socialist când a venit vorba să organizeze un protest antiamerican, adică ceva care îi unește cu adevărat…
O altă știre interesantă care a surprins și polarizat presa în aceste zile este că actuala putere s-a pricopsit cu un „coordonator executiv al coaliției de guvernare”, care nu este altul decât controversatul om de afaceri și vicepreședinte al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Pe lângă acest detaliu, care îl deconspiră pe artizanul „majorității absolute” din parlament, Partidul Democrat a publicat pe site-ul său o informație triumfalistă despre vizita lui Plahotniuc în Statele Unite, unde ar fi fost primit de importante personalități politice. Triumful a durat doar câteva ore, pentru că s-a aflat că magnatul de la Chișinău a făcut parte dintr-o delegație condusă de Ministrul Economiei Octavian Calmâc (o delegație cu statut incert) și a profitat de ocazia să-și facă o poză, împreună cu colegii de delegație, alături de Victoria Nuland.
În contextul acestei telenovele transoceanice, orchestrate de PD, a venit și informația furnizată de liderul Platformei „DA”, Andrei Năstase, care a publicat copia pașaportului rusesc al lui Vlad Plahotniuc. Se încearcă astfel să se facă lumină în presă și prin intermediul rețelelor de socializare asupra multiplelor identități ale primului oligarh al țării. Mă întreb dacă acest personaj proteic ne-ar mai putea surprinde cu ceva, pe noi și pe aliații noștri occidentali…
E grav când cei care au transformat Moldova în rezervația unor interese private cred că mai pot înșela pe cineva, împărțind familiilor nevoiașe, în Săptămâna Patimilor, coșulețe cu daruri, însoțiți de puzderia de cameramani TV, chemați să le pună în valoare generozitatea. Mult mai important decât aceste acțiuni de compasiune ocazională și selectivă ar fi ca acești „binefăcători” ai moldovenilor să nu mai blocheze și să nu mai fure această țară. Vrem reforme și dezvoltare, nu pomeni electorale. Nici măcar de Paște.