Comitetul Parlamentului britanic pentru afaceri interne a audiat informații cu privire la cheltuielile de lux şi a aruncat o privire în lumea banilor rusești spălaţi prin buticurile londoneze. Şeful Fondului de investiţii Hermitage Capital, William Browder, care de mulţi ani cercetează circumstanţele morţii, într-un izolator din Moscova, a juristului rus al firmei sale, Serghei Magniţki, a prezentat Parlamentului britanic informații cu privire la 30 milioane dolari din cele 230 de milioane furate din bugetul Federaţiei Ruse prin schema de restituire a impozitelor.
Serghei Magnițki susținea că în cadrul unei percheziții în 2007 colaboratorii MAI rus au ridicat actele statutare și ștampilele a trei firme care aparțineau Hermitage Capital, ulterior aceste firme au fost trecute pe numele altor proprietari, au fost aduse la faliment, iar noii proprietari au primit de la statul rus restituirile de impozit achitate anterior de Hermitage Capital.
Documentele prezentate de Browder organelor de anchetă ale Marii Britanii confirmă că din acești bani s-au cumpărat un iaht (240 mii dolari), un avion privat (175 mii dolari), o carte de credit fără limită de consum „Glamour” (aproape 300 mii dolari), o rochie de nuntă de la firma Phillip Lepley (peste 40 mii dolari), și, tot din ei, s-a făcut un transfer de bani către o persoană care locuiește într-o vilă de 7 camere în regiunea Surrey (în valoare de puțin sub 260 mii dolari în 2012). Toate aceste plăți s-au făcut în perioada dintre anii 2008 și 2013.
Regiunea Surrey din Marea Britanie apare în legătură cu „cazul Magnițki” pentru a doua oară. Pentru prima dată – tot în 2012 - la fel ca și transferul de bani către proprietarul vilei cu șapte camere, dar atunci se întâmpla în legătură cu numele lui Alexandr Perepilicinîi, fostul consilier financiar al familiei Olgăi și a lui Vladlen Stepanov.
Olga Stepanova este fosta șefă a Inspectoratului fiscal nr. 28 din Moscova, care a aprobat restituirea de impozite către firmele furate de la Hermitage Capital. În 2010 Perepilicinîi i-a transmis lui Browder informații despre faptul că familia Stepanov pe neașteptate și-a construit o reședință lângă Moscova în valoare de aproape 20 milioane dolari și și-a cumpărat o vilă cu șase dormitoare și două apartamente de lux în Dubai, pe o insulă artificială din Golful Persic, Palm Jumeirah.
Achitarea imobilelor din Dubai s-a făcut de pe contul lui Vladlen Stepanov din banca elvețiană Credit Suisse. După ce informațiile lui Perepilicinîi au devenit publice în aprilie 2011, Procuratura elvețiană a înghețat acest cont. În noiembrie 2012 Perepilicinîi a murit pe stradă lângă casa pe care o închiria în regiunea Surrey. În tractul intestinal i s-a găsit otrava Gelsemium.
Potrivit declarațiilor lui William Browder făcute în Parlamentul britanic, o parte din cele 30 milioane dolari din fostele impozite rusești care au ajuns în Marea Britanie au venit direct din două companii off-shore din Cipru care au legătură cu un alt personaj implicat în „cazul Magnițki”.
Dmitri Kliuev a fost proprietarul băncii rusești UniversalBank, unde au și fost transferate din bugetul rusesc sumele provenind din restituirea de TVA către cele trei firme furate de la Hermitage. UniversalBank, condus de Dmitri Kliuev, se specializa pe primirea banilor transferați din bugetul federal către firme ca restituiri de TVA. În afară de cele 230 milioane dolari primite de la „fiicele” Hermitage Capital, banca a intermediat restituirea impozitelor către compania „RenGaz”, în valoare de 107 milioane dolari, dar și către casa de comerț „Arcadia”, de peste 17 milioane dolari. În 2011 la Comitetul de investigații al Rusiei a fost depusă o plângere care spunea că după aceeași schemă din bugetul rusesc au fost sustrase și au ajuns pe conturile din aceeași bancă 52 milioane dolari, achitate anterior în calitate de impozit de încă o companie aparținând Hermitage – „TehProm”.
Într-un interviu acordat Radio Svoboda, colegei noastre Irina Lagunina, William Browder spune că investigațiile au durat șase ani, dar rezultatele s-au văzut abia la începutul acestui an, când cercetarea penală care avea loc în alte țări a indicat asupra Marii Britanii. Pe 21 martie grupul lui Browder a depus o plângere în organele abilitate din țară, iar săptămâna aceasta, miercuri, documentele și toate datele au fost prezentate Parlamentului britanic.
RFE/RL: Cum vedeți rolul lui Dmitri Kliuev în istoria cu restituirea impozitelor?
William Browder în 2013
William Browder: „În ultimii ani numele lui apărea în circumstanțe cu totul diferite. Pentru prima dată am aflat despre el în legătură cu faptul că era proprietarul băncii de economii UniversalBank - și anume prin această bancă au și trecut toți banii. Apoi numele lui a ieșit la suprafață în legătură cu banca „Renessans Capital”. Într-un cu totul alt dosar penal unul dintre factorii de decizie din banca respectiva a indicat numele lui ca fiind expert în restituirea impozitelor prin judecată. Iar mai departe același nume a început să apară ba ici, ba colo, în diferite documente. Și după un timp multe organizații din Occident, inclusiv ministerul justiției al SUA, l-au indicat ca fiind creatorul acestei scheme pentru restituirea ilegală a impozitelor și șef al organizației criminale organizate Kliuev.”
RFE/RL: În ceea ce privește Hermitage Capital, numele acestuia a apărut de două ori. Prima dată în legătură cu schema pe care a deconspirat-o Magnițki. Companiile furate de la Hermitage au deschis conturi în banca UniversalBank, aparținând lui Kliuev. Cum ați reușit să identificați parcursul acestor bani, cum au ajuns aceștia în Marea Britanie?
William Browder: „Noi am reușit să facem rost de informația – lucru pe care l-am spus și în Parlament – potrivit căreia Kliuev
„Amprentele lui Kliuev sunt peste tot în această istorie…”
este proprietarul a două companii off-shore „Altem Invest” și „Zibar Management”. Anume aceste companii, după cum arată documentele, au primit banii din schemele de restituire a impozitelor și anume acestea achitau apoi cumpărarea de obiecte de lux în Marea Britanie. Amprentele lui Kliuev sunt peste tot în această istorie. Și anume din acest motiv Trezoreria SUA a introdus numele lui în lista persoanelor sancționate – anume pentru implicarea lui în această istorie.”
RFE/RL: Pentru a doua oară același nume apare în legătură cu altă firmă, de asemenea furată de la Hermitage în anii 2006-2007. Compania Brown Rudnick, care reprezenta interesele Dvs. în Rusia, de asemenea a depus plângere la Comitetul de anchetă în legătură cu faptul că impozitele au fost restituite ilegal companiei „TehProm”. Banii au fost transferați în banca lui Kliuev prin aceeași schemă ca și banii găsiți de Magnițki. Ce soartă are acest dosar?
William Browder: „Toate plângerile noastre și încercările de a intenta procese împotriva grupării Kliuev și a spălării de bani în Rusia sunt pur și simplu ignorate. Și asta probabil pentru că persoanele care fac investigațiile și oamenii din Ministerul de interne din Rusia sunt ei înșiși parte a acestui grup sau colaborează cu el. Am avut cu mult mai mult noroc în afara Rusiei, în țări precum SUA, Elveția, Franța, Lituania și așa mai departe, acolo unde există organe de drept oneste.”
RFE/RL: Ați prezentat toate aceste informații în Parlamentul britanic. Ce ar trebui să urmeze după asta?
William Browder: „Noi am decis să venim în fața Parlamentului britanic pentru că un șir de plângeri pe care le-am făcut împotriva grupării Kliuev la autoritățile britanice (în ultimii șase ani am depus
„Există o cantitate imensă de documente, au fost adunate informații impunătoare, deschise 11 dosare penale, înghețate 40 milioane dolari…”
șase plângeri) au rămas fără răspuns. Acestea pur și simplu au refuzat să reacționeze. Uneori trebuie dat în obraz autorităților pentru ca acestea să-și facă treaba. Și acum exact asta se întâmplă. Guvernul britanic, în acest sens, este unic în felul său. Există o cantitate imensă de documente, au fost adunate informații impunătoare, deschise 11 dosare penale, înghețate 40 milioane dolari. Așa că a trebuit să le aruncăm în față organelor de drept britanice pentru ca acestea să înceapă să facă ceea ce ar fi trebuit să facă pe banii contribuabililor britanici.”
RFE/RL: Iahtul este deja în proprietatea cuiva, obiectele de lux sunt deja la cineva în casă… Banii deja au plecat, nu mai pot fi restituiți. Ce vreți să obțineți?
William Browder: „În expunerea pe care am făcut-o pentru poliția de aici, din Marea Britanie, am formulat un șir de întrebări directe la care trebuie să răspundă ancheta. De exemplu, 20 mii dolari au fost achitați pentru studii într-una din școlile de elită britanice. Am întrebat direct – studiile cui au fost achitate? Este vorba despre copilul lui Kliuev, despre copilul vreunui oficial din Rusia? Este copilul vreunui prieten? Cine a beneficiat de acești bani? 40 mii dolari au fost achitați pentru o rochie de mirează. Cine a îmbrăcat-o la nuntă? A fost cumpărat un iaht. Cine îl folosește acum? A fost cumpărat un avion privat. Unde a zburat acest avion și pe cine a transportat?
Toate aceste detalii vor oferi mai multă informație în cadrul investigațiilor și vor duce, potențial, la pedepsirea celor care au participat la spălarea de bani.”
RFE/RL: Dar nu vi se pare că asta ar însemna ingerință în viața privată? Cel puțin în cazul copiilor și al tinerilor căsătoriți?
William Browder: „Toate aceste întrebări trebuie să le soluționeze poliția. Poliția nu publică detaliile investigațiilor în ziare, poliția
„Dacă cineva a plătit pentru rochia de mireasă cu banii obținuți în urma unei crime, atunci întrebarea despre cine a îmbrăcat rochia este una absolut legitimă…”
cercetează cazurile după ușile închise. Dar aceste întrebări trebuie puse. Dacă cineva a plătit pentru rochia de mireasă cu banii obținuți în urma unei crime, atunci întrebarea despre cine a îmbrăcat rochia este una absolut legitimă. Cine a primit rochia, cu ce ocazie, ce relații are persoana respectivă cu omul care a comis crima? Toate acestea sunt întrebări normale pentru o anchetă”, a mai declarat șeful fondului Hermitage Capital, William Browder.