Oficial, Ziua Europei este celebrată la 9 mai. În Republica Moldova, însă, sărbătoarea este programată pentru sâmbătă 14 mai. Amânarea a fost decisă pentru ca Ziua Europei să nu se suprapună cu manifestațiile dedicate Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Europa Liberă i-a cerut o opinie Ambasadorului Republicii Moldova în Germania, Oleg Serebrian, pe care l-a întrebat pentru început de ce 9 mai mai rămâne un măr al discordiei în societatea moldoveană?
Ambasadorul Oleg Serebrian
Oleg Serebrian: „Nu există nici în Vestul Europei un punct de vedere unic legat de Ziua Europei, de Ziua Victoriei. De altminteri, Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste este sărbătorită în unele țări pe 7 mai, țările comunității britanice, bunăoară, și Marea Britanie, într-o serie de țări europene pe 8 mai, într-o serie de țări est-europene pe 9 mai, în funcție de acceptarea sau neacceptarea unuia dintre actele de capitulare necondiționată, cel din 7 sau cel din 8, sau e legat de fus orar ș.a.m.d.
Legat de Ziua Europei, iarăși, sunt două puncte de vedere, unii care consideră ziua de 5 mai, Ziua Consiliului Europei, ca zi a Europei, așa și era foarte multă vreme. Dar, în general, se acceptă acum ziua de 9 mai, bunăoară, Germania sărbătorește pe 9 mai și majoritatea țărilor Uniunii Europene serbează pe 9 mai.
Cred că și în cazul Republicii Moldova această zi de 9 mai trebuie să fie, mai curând, o zi a împăcării, a reconcilierii. Ucraina a mers pe această formulă, o zi a memoriei și reconcilierii, aceasta și este denumirea, dacă nu greșesc, a sărbătorii de 9 mai în Ucraina. Cred că și în cazul Republicii Moldova, sub însemnul acestei zile a Europei, să fie marcată această zi a păcii.
Or, întâi de toate, 9 mai și noua construcție europeană au însemnat pacea pentru continentul european, sfârșitul animozităților, ostilităților, sfârșitul diviziunilor. Și aceasta este important și pentru noi, cei din Est. Or, ultima diviziune, cea dintre Estul și Vestul Europei, pare să rămână încă vie. Mai este încă un zid invizibil care separă acest Est și Vest al Europei. Și misiunea noastră, atât a celor din Răsăritul continentului, cât și a celor din Apusul continentului este să înlăturăm acest zid invizibil care se dă înlăturat mult mai greu decât Zidul berlinez, care era o construcție fizică, palpabilă.”
Europa Liberă: Deocamdată societatea moldavă rămâne dezbinată între Ziua Europei și cea a Victoriei, între pro-europeni și pro-ruși, între români și moldoveni. Pe cât de europeană pare a fi Republica Moldova și ce șanse are de a deveni chiar un stat veritabil european?
Oleg Serebrian: „Ziua Europei și Ziua Victoriei nu se exclud reciproc. Dimpotrivă, cu victoria asupra nazismului a fost posibilă edificarea
Nu putem concepe Ziua Europei fără victoria asupra nazismului...”
acestei noi Europe. Una fără alta sunt de neconceput. Adică, nu putem concepe Ziua Europei fără victoria asupra nazismului. Și nu putem concepe acest sfârșit al erei totalitare în Europa, fără a sărbători o Europă democratică. Deci, eu nu le văd contradictorii și nici în Vest nu sunt văzute ca noțiuni contradictorii. Sunt noțiuni complementare.”
Europa Liberă: Dar scindarea societății moldave o vedeți?
Oleg Serebrian: „Este regretabil că în Republica Moldova unii văd o parte a acestei sărbători, alții văd o altă parte a acestei sărbători. E o divizare artificială, absolut artificială. Și noi suntem neosteniți în a găsi prilejuri de a ne dezbina artificial pe diverse criterii care, în fond, sunt complementare, nu sunt contradictorii. Aceasta este și o eroare a politicienilor, întâi de toate, care încearcă să creeze aceste animozități artificiale foarte-foarte des.”
Europa Liberă: Anul acesta ziua de 9 mai a adus o premieră în ceea ce privește vizibilitatea tehnicii de luptă. La Chișinău s-au putut vedea echipamente americane. La Tiraspol militarii din grupul operativ rusesc și-au scos tehnica de luptă în piața din centrul orașului. Pentru prima oară s-a întâmplat acest lucru. Despre o șansă a reintegrării celor două maluri ale Nistrului se poate vorbi, ținând cont de aceste realități?
Oleg Serebrian: „În pofida pesimismului care bântuie și care, mă rog, este parțial justificat, așa cum afirmă și colegii germani, conflictul transnistrean, în pofida complexității sale, pare să fie cel mai puțin complicat dosar conflictual din spațiul OSCE.”
Europa Liberă: Dar și fără mari șanse de rezolvare.
Oleg Serebrian: „Șansele de soluționare nu sunt rapide, nu sunt imediate, evident că nici în viitorul previzibil nu le putem vedea. Dar trebuie să adoptăm politica pașilor mici. Cred că în Republica Moldova, spre deosebire de conflicte mult mai vechi decât conflictul transnistrean,
Trebuie să adoptăm politica pașilor mici...”
chiar conflictul din Cipru, care are o vechime mult mai mare decât cel din Republica Moldova, se înaintează cumva, sunt mici progrese, poate nevăzute de publicul larg, dar și negocierile care urmează să aibă loc și, din câte am văzut, s-au făcut deja publice declarațiile ambasadorului Meier-Klodt, cred că există oportunități, există șanse, nu trebuie să vedem totul doar în alb și negru, există foarte multe nuanțe.
Sunt optimist, rezervat, cu prudență, dar nu sunt pesimist în ceea ce privește posibilitatea de a merge înainte. Mă feresc de sintagma „soluționarea conflictului transnistrean” pentru că suntem departe de o astfel de formulă, dar a avansa pe calea cea bună în direcția soluționării acestui dosar foarte complicat și dureros pentru noi șanse există.”
Europa Liberă: Unii analiști încearcă să acrediteze ideea precum că Berlinul ar putea accepta o soluționare a problemei transnistrene, mai degrabă în favoarea Tiraspolului și Moscovei decât în favoarea Chișinăului. Are dreptul la viață o asemenea idee?
Oleg Serebrian: „E total greșită această idee. Total greșită. Nu e deloc în interesul Germaniei sau al altor țări să favorizeze Tiraspolul,
Un model nereușit în Republica Moldova poate să aibă repercusiuni foarte grave asupra situației din Ucraina, din Georgia ș.a.m.d.”
bunăoară, mai ales în condițiile actuale din zona noastră, din zona Mării Negre, când orice greșeală din Republica Moldova poate costa destinul altor țări, poate influența destinul altor țări din zonă.
Un model nereușit în Republica Moldova poate să aibă repercusiuni foarte grave asupra situației din Ucraina, din Georgia ș.a.m.d. Toată lumea înțelege foarte bine aceasta și în Berlin, și în alte mari capitale din Vest. Îmi pare rău că unii experți și analiști politici, fără ca să stăpânească informația despre ce se întâmplă în jurul conflictului transnistrean, al negocierilor în momentul de față, se hazardează să arunce astfel de aprecieri. OSCE prin definiție este și trebuie să fie echidistant, cei de la Tiraspol învinuiesc că este părtinitor în raport cu Chișinăul, unii analiști de la Chișinău consideră invers.
Prin definiție, OSCE trebuie să fie echidistant și orice stat european, nu doar Germania, își dorește o Republică Moldovă reintegrată, democratizată. Democratizarea reală a Republicii Moldova fiind imposibilă, fără o zonă transnistreană democratizabilă. Dacă vă amintiți și de proiectul celor trei „D”, despre care se vorbea mult acum 10-12 ani, deci, fără o democratizare reală a acestei zone…”
Europa Liberă: …demilitarizare, decriminalizare și democratizare… Așa e. Domnule ambasador, au trecut mai mult de patru luni de când Germania deține președinția prin rotație la OSCE. Credeți că s-a făcut ceva pentru ca cele două maluri ale Nistrului să se apropie? Au existat câteva întâlniri, inclusiv acolo, în Germania, dar despre rezultate mai puțin se vorbește.
Oleg Serebrian: „Sigur că și situația de la noi nu este una foarte ușoară. Este un an electoral pentru Republica Moldova, un an electoral în zona transnistreană. Cred că undeva și clasa politică de la noi și din zona transnistreană sunt preocupate de agenda politică internă. Și pe plan internațional sunt foarte multe dosare care umbresc în momentul de față dosarul transnistrean. Pe urmă, sigur că au trecut doar patru luni, suntem abia la începutul președinției germane, putem să spunem așa. Se anunță o agendă destul de încărcată pentru lunile care vin. Cred că în comparație cu unele președinții anterioare ale OSCE, totuși anumite progrese vor fi înregistrate.”