Reprezentantul special al preşedinţiei OSCE din partea Germaniei, responsabil de reglementarea transnistreană, Cord Meier-Klodt, se află într-o vizită de două zile în Republica Moldova. Ambasadorul Meier-Klodt s-a întâlnit separat cu negociatorul de la Chişinău, vicepremierul George Balan, şi cel de la Tiraspol Vitalie Ignatiev. Oficialul a încercat să afle dacă părţile sunt pregătite să reia negocierile oficiale în formatul 5+2 la începutul lunii iunie la Berlin.
Your browser doesn’t support HTML5
Chestiunea transnistreană și Cord Meier-Klodt într-o vizită de două zile în Republica Moldova
Chişinăul, prin vocea vicepremierului pentru reintegrare George Bălan şi-a reconfirmat disponibilitatea de a relua negocierile în formatul 5+2, blocate din vara anului 2014. Tiraspolul a avut şi de această dată un răspuns evaziv. „O posibilă rundă de negocieri va depinde de rezultatele la nivelul grupurilor de experţi”, a declarat negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev după întrevederea cu reprezentantul special al președinției OSCE, Cord Meier-Klodt.
Vitali Ignatiev a insistat că un aspect fundamental al eventualilor discuţii oficiale ar trebui să fie propunerile formulate recent de Federaţia Rusă pentru a reanima formatul 5+2. El a amintit că ele se referă între altele la elaborarea unor garanţii de aplicare a acordurilor aprobate în formatul 5+2 şi stabilirea unui moratoriu cu privire la iniţierea unor investigații penale de ambele părţi.
Autorităţile moldovene nu au comentat deocamdată aceste propuneri ale Rusiei. Directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă, Victor Chirilă, atenţiona anterior că sunt de fapt nişte condiţii impuse de Rusia şi că ar fi periculos ca ele să fie acceptate de autorităţile de la Chişinău.
De ce Tiraspolul ezită să revină la masa de negocieri? Analistul politic Ion Tăbârţă crede că de fapt ezitarea vine din partea Rusiei, unul din mediatorii în formatul de negocieri:
„Federaţia Rusă are calculele sale în privinţa conflictului transnistrean. Intrând în procesul de negocieri ea va încerca să obţină maximum din acest conflict. Esenţa planului de soluţionare a conflictului în strategiile Moscovei cumva s-ar apropia de ceea ce conţinea în esenţă memorandumul Kozak. Se doreşte o transnistrizare a Republicii Moldova sau cel puţin Tiraspolul să aibă un anumit veto împreună cu UTA Găgăuzia eventual asupra politicii promovate de Chişinău.”
Dar iată opinia expertului în problematica transnistreană Nicolae Ţveatcov:
„Formatul 5+2 presupune discutarea şi problemelor de ordin politic, dar circumstanţele nu favorizează astăzi discuţii echidistante şi productive. Principala sarcină a OSCE-ului acum este de a nu permite declanşarea unui nou conflict armat între părţi. Cred că această principală sarcină formatul 5+2 o şi realizează. Dar în privinţa soluţionării conflictului formatul are probleme, dar ceva mai bun nu avem.”
Nu este limpede deocamdată dacă o nouă rundă de negocieri va avea loc la începutul lunii iunie, aşa cum a fost propus şi de o delegație a mediatorilor și observatorilor în procesul de reglementare transnistreană care s-au aflat în aprilie în Republica Moldova.
Reprezentantul special al preşedinţiei OSCE din partea Germaniei, responsabil de reglementarea transnistreană, Cord Meier-Klodt, a menţionat astăzi că nu va insista pe organizarea rundei de negocieri dacă părţile nu sunt pregătite să poarte discuţii constructive şi substanţiale.