Curtea Constituţională a recunoscut constituţională o prevedere din Legea asigurării egalităţii, prevedere contestată de o cunoscută avocată care consideră că aceasta ar exclude nejustificat de sub protecţie persoanele supuse discriminării prin acţiunile sau/şi inacţiunile cultelor religioase sau părţilor componente ale acestora.
Doina Ioana Straisteanu
O convorbire cu avocata Doina Ioana Străisteanu, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate respinse.
Europa Liberă: Doamnă Străisteanu, Curtea Constituțională a respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dvs. într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani. (Vom reaminti – dată fiind încă noutatea relativă pentru mulţi a termenului de excepţie de neconstituţionalitate - că acesta este o adresare către Curte a unei părţi într-un proces - avocatului sau judecătorului - cu privire la o lege care are legătură cu acest dosar și care ar încălca Constituția). De fapt, doamnă Străisteanu, de ce aţi solicitat curţii să recunoască neconstituţionalitatea normei din articolul 1 al Legii asigurării egalităţii?
Doina Ioana Străisteanu: „Solicitarea a fost întemeiată pe comportamentul lui Ghenadie Valuța, care a și devenit obiect de examinare într-un litigiu la Judecătoria sectorului Buiucani. Acesta, într-o emisiune televizată a stropit cu agheasma adusă de acasă o participantă de la emisiune, a stropit-o pe motiv că este lesbiană și în felul acesta a vrut, cum a zis el, să o curețe de spiritele rele. Acțiunile dumnealui au fost calificate ca pasibile pentru scuze publice printr-o decizie la care nu am luat parte de Consiliul Nediscriminare.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Doina Ioana Straisteanu (Consiliul „NEdiscriminare”)
Ulterior doamna Angela Frolov s-a adresat în judecată pentru a-l obliga pe Ghenadie Valuța să aducă totuși acele scuze publice la care a fost obligat de Consiliul Nediscriminare. Dânsul, în paralel, a contestat decizia Consiliului Nediscriminare. În a lui contestare a făcut referire la această excepție de la art.1 alin. (2) a Legii cu privire la asigurarea egalității, care spune că „prezenta lege nu se aplică cultelor și membrilor lor componente în ceea ce privește convingerile religioase” și a zis că este dreptul lui să-și exprime și să practice convingerile lui religioase. Iar convingerea lui religioasă este că homosexualitatea este un păcat și urmează să aplice agheasmă pentru a curăți de păcate această persoană și de aceea a zis că nu poate purta răspundere pentru instigare la discriminare.”
Europa Liberă: Și cum poate sau trebuie înţeleasă în acest caz decizia Curții Constituționale?
Doina Ioana Străisteanu: „Pe de o parte, această decizie dă o interpretare a excepției din Legea cu privire la asigurarea egalității și explică că „nici într-un caz această excepție nu îi este aplicabilă lui Ghenadie Valuța”. Excepţia protejează de fapt convingerile religioase care se practică și se manifestă în interiorul cultului, în locurile special destinate acestui lucru, iar acțiunile ale lui Ghenadie Valuța care au făcut obiect de litigiu nu sunt acoperite de această excepție. Iată asta a fost interpretarea dată de Curtea Constituțională. O interpretare care era lipsă din practica judecătorească și precedentul judecătoresc național. De aceea asta o considerăm un aspect foarte pozitiv, în special în lumina litigiului pendent care îl avem la Judecătoria Buiucani.”
Europa Liberă: Și pe viitor, în cazuri similare, cum ar trebui să procedeze justiția în lumina deciziei curții?
Doina Ioana Străisteanu: „După cum înțeleg, toate hotărârile Curții Constituționale trebuie să fie citite așa cum ele sunt scrise și motivate. Eu însă nu pot să vorbesc pentru toată justiția și pentru toți judecătorii, dar în momentul în care există o astfel de hotărâre care explică care este sensul acestei excepții contestată de noi, judecătorii sunt obligați să o urmeze aplicând-o în litigiile pe care le vor examina.”
Europa Liberă: Atunci când Curtea „a subliniat că articolul 1 alin. (2) lit. c) din Legea respectivă urmează a fi aplicată în măsura în care se referă la învăţăturile, canoanele şi tradiţiile cultelor religioase, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioşi, acțiunilor sacerdotale în spații destinate acestui scop” trebuie să înțelegem că studioul unui post de televiziune este tocmai spațiu destinat acestui scop, iar stropirea cu agheasmă ar putea deveni obișnuit în cazul acesta sau cum trebuie să interpretăm acest aliniat din decizia Curții Constituționale?
Doina Ioana Străisteanu: „Ca și Dvs., eu aștept hotărârea cu toate argumentele desfășurate ca să fie foarte clar tuturor ce s-a avut în vedere prin această practică. Eu personal, când citesc această frază, înțeleg că prin hotărârea Curții Constituționale s-a exclus de sub protecția Legii privind asigurarea egalității tot ceea ce se întâmplă în spațiile special destinate pentru desfășurarea cultului cum sunt bisericile, spre exemplu, mici sau mari indiferent. Și asta tot sună foarte straniu, pentru că unele ritualuri creștin ortodoxe cum e, spre exemplu, petrecerea decedatului de la domiciliu la locul veșnic de odihnă este un ritual care nu se face în locaș, deci el se întâmplă în spațiu public. Și atunci dacă citim cuvânt în cuvânt ceea ce regăsim în comunicatul de presă scris și răspândit ieri de Curtea Constituțională reiese că această practică ar trebui să cadă sub incidența Legii cu privire la asigurarea egalității, pentru că Curtea Constituțională interpretează că excepțiile se referă doar la acele practici și ritualuri care au loc în localurile special destinate pentru acest lucru.
Eu vreau să vă zic sincer că și pentru mine nu este definitiv cert care este această limită impusă de Curtea Constituțională unde cultele religioase sunt absolut imune pentru răspunderi de discriminare și care este această barieră depășind-o ei deja poartă răspundere. La noi este un caz de exprimare a convingerilor religioase și de instigare la discriminare.
Anterior cunoașteți că am avut și hotărâri judecătorești vizavi de dl Marchel, episcop de Bălți și Fălești în care acesta a fost recunoscut responsabil de instigare la discriminare - caz pe care l-am depus la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Și eu cred că această hotărâre a Curții Constituționale la fel o voi depune-o acolo să fie examinată și ea pentru a i se da apreciere cum Curtea noastră Constituțională delimitează două drepturi relative de a nu se supune discriminării și dreptul de a-și manifesta liber religia.”
Europa Liberă: Ca să înțelegem: Dvs. în general sunteți mulțumită sau nemulțumită de această decizie a Curții?
Doina Ioana Străisteanu: „Eu consider că sesizarea trebuia să fie admisă, pentru că nicăieri în lume nu există precedent unde să fie o astfel de excepție în Legea cu privire la asigurarea egalității. Personal consider că este o decizie politică și s-a mers pe respingerea sesizării pentru a nu intra în polemici. Cunoaștem că sunt mai multe forțe în societate care doresc anularea acestei legi. Dar, pe de altă parte, mi-a plăcut faptul că au încercat, cel puțin, să explice unde sunt limitele concesiunilor religioase, manifestarea convingerilor, astfel încât să nu să se depășească discriminarea. Dar atrageți atenția cum este intitulat și comunicatul de presă a Curții Constituționale - Constituția apără convingerile religioase nu și discriminarea - este o eroare gravă și juridică, și stilistică pentru că discriminarea este apărată de Constituție. Cine a formulat un astfel de titlu idee nu am, dar el nu reflectă ceea ce s-a examinat la Curtea Constituțională.”
Europa Liberă: Ce trebuie totuși să se înţeleagă, de fapt, din decizia Curții Constituționale, pornind punctual de la cele întâmplate din capul locului, că orice militant ortodox, de exemplu, sau reprezentant al altui cult poate stropi cu agheasmă pe oricine în cadrul unei emisiuni în ciuda împotrivirii omului?
Doina Ioana Străisteanu: „Judecătorii Curții Constituționale au spus că nu, nici într-un caz. Şi mai mult decât atât, la ședință de repetate ori au zis că sunt „acte huliganice” și ar fi fost mai potrivit să fie calificate aceste acțiuni ca „huliganism”. Dar vreau să subliniez că huliganismul nu cuprinde motivarea de discriminare și de ură, pentru că el nu a făcut-o pur și simplu. A luat agheasmă, a venit cu ea la studio și a stropit-o anume pe Angela Frolov, el a venit intenționat și a țintit-o pe ea pentru că este lesbiană. Și asta huliganismul nu cuprinde și cu regret judecătorii Curții Constituționale nu au înțeles acest lucru. Dar este important să se sublinieze motivarea, intenția persoanei a fost să instige împotriva ei la discriminare.”
Europa Liberă: Ce poate urma după această decizie a Curții?
Doina Ioana Străisteanu: „Avem un caz pendent la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului la Strasbourg privind hotărârile ce îl vizează pe Episcopul Marchel care la fel și-a permis mai multe exprimări. Noi, cum primim această hotărâre a Curții Constituționale o vom expedia în acel dosar. Ceea ce privește dosarul pendent de la Judecătoria Buiucani noi ne întoarcem la judecătoria de fond împreună cu hotărârea Curții Constituționale și Judecătoria deja va da decizia sa dacă acceptă alegațiile lui Ghenadie Valuța că nu poartă răspundere. Poziția noastră este că el trebuie să poartă răspundere pentru instigare în discriminare.”