Tomas Boček: „Cei mai mulți din refugiații din Grecia vor primi azil în UE”

Cei mai mulți dintre cei aproximativ 50 000 de refugiații din Grecia vor primi azil în UE. Aceasta este cel puțin estimarea diplomatului Tomas Boček, reprezentantului special pentru refugiați al Secretarului General al Consiliului European, Thorbjorn Jagland. Într-un raport întocmit pe marginea misiunii sale efectuate recent în taberele de refugiați din Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, expertul recomandă închiderea taberelor improvizate unde condițiile de trai sunt sub standardele minime acceptabile și cere autorităților grecești să angajeze personal specializat pentru supravegherea și îngrijirea minorilor fără părinți. Închiderea „Rutei balcanice” a condus la supraaglomerarea taberelor de refugiați din Grecia și FYROM.

În căutarea unei reglementări a crizei refugiaților din Grecia

Condițiile de trai sunt extrem de dure, refugiaților fiindu-le asigurate doar nevoile de bază, spune Tomas Boček într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere. Diplomatul mai cere autorităților de la Atena să transfere copiii neacompaniați din centrele de detenție în spații special amenajate pentru copii, unde cei mici să poate fi supravegheați și îngrijiți potrivit vârstei lor. Între aspectele pozitive, Tomas Boček menționează implicarea grecilor de rând în ajutorarea și integrarea refugiaților în comunitățile lor.

Diplomatul ceh Tomas Boček (PE) răspunde întrebărilor Europei Libere

Europa Liberă: Domnule Boček, cum ați putea descrie situația refugiaților din taberele grecești?

Diplomatul Tomas Boček

Tomas Boček: „Este dificil să generalizăm. Am vizitat mai multe tabere și zone neorganizate unde se află migranți pornind de pe insule, până în portul Pireu, Atena, Salonic, și în nord, la granița cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Concluzia mea este că fiecare tabără este diferită, în funcție de cine o administrează. În același timp, in funcție de aceasta, condițiile în care trăiesc oamenii sunt foarte diferite.”

Europa Liberă: Câte tabere de refugiați sunt în Grecia?

Tomas Boček: „Eu am vizitat opt tabere de refugiați.”

Europa Liberă: „Ați creionat o clasificare a taberelor din Grecia. Pe ce criterii? Cum le-ați clasificat?

Tomas Boček: „În primul rând, există zone unde refugiații s-au așezat în mod neorganizat, în locuri ad-hoc, care nu sunt administrate de autorități. Există, din fericire, organizații neguvernamentale care se ocupă de oamenii de acolo. Vorbesc mai ales de Idomeni. Nici in Pireu lucrurile nu stau tocmai bine, de aceea este de dorit ca cei care se află aici să fie mutați în taberele de refugiați standard, dacă e să le numim așa pe cele aflate sub administrarea guvernului sau a structurilor puterilor locale. Apoi, există așa numitele tabere de urgență. Acestea sunt acele locuri unde, precum tabăra din Chavala, unde lucrurile se petrec într-o manieră mai organizată. Cu toate acestea, condițiile de viață tot nu sunt bune, căci găzduirea refugiaților în aceste tabere nu a fost gândită ca un proiect pe termen lung. ”

Europa Liberă: Când spuneți „organizate” ce însemnă, de fapt? Că refugiații de acolo au apă, mâncare, medicamente, îngrijiri medicale?

Tomas Boček: „Când spun că aceste tabere sunt organizate mă refer la faptul că sunt administrate de autorități, că au acces la servicii medicale, la mancare, haine etc.”

Europa Liberă: Și acolo unde autoritățile nu sunt prezente, cine se ocupă de acești oameni?

Tomas Boček: „Sunt mulți voluntari si organizații neguvernamentale. Ei le aduc mancare, apă, medicamente.”

Europa Liberă: Din ce înțeleg, anumite tabere de refugiați din Grecia sunt administrate de armată, altele de autoritățile locale, altele de cele centrale, si că toate acestea colaborează cu organizații umanitare. Cine suportă costurile?

Tomas Boček: „Administrația locală, acolo unde taberele de refugiați se află pe teritoriul și în aria sa de responsabilitate. Există și contribuții voluntare din partea unor persoane sau organizații, după cum și există și finanțări din partea Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Consiliului Europei.”

Europa Liberă: Ați menționat în raportul publicat la finalul misiunii Dvs. în Grecia și FYROM că anumite tabere ar trebui închise, desființate. Dar și așa sunt prea puține. Ce propuneți, mai exact?

Tomas Boček: „Ideea cea mai bună ar fi să se ridice mai multe tabere cu standarde mai bune. Sa se dezvolte taberele unde standarul de viata oferit refugiaților este acceptabil. În momentul de față acestea sunt supraaglomerate și, ca atare, trebuie extinsă capacitatea lor de găzduire. În astfel de tabere refugiații pot rămâne pe termen lung. De aceea, eu am propus dislocarea de fonduri pentru aceste tabere, astfel incât să poată primi mai mulți refugiați în condițiile de acum. ”

Europa Liberă: Câți refugiați sunt în Grecia și Macedonia?

Tomas Boček: „În Grecia sunt aproximativ 50 de mii de refugiați, iar în FYROM aproximativ 1200.”

Europa Liberă: Cam cât la sută din acești oameni se califică pentru azil în Europa?

Tomas Boček: „Nu vă pot da un număr exact, pentru că fiecare cerere de azil trebuie analizată în mod individual. Dar apreciez că cei mai mulți dintre refugiații din Grecia vor primi azil în UE.”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre copiii care trăiesc în aceste tabere de refugiați. Știu că ați cerut autorităților să reducă perioada în care copii ramân acolo.

Tomas Boček: „Așa este. Copiii așteaptă în centre de detenție să primească azil, o procedură care durează săptămâni de zile. De aceea, cererile de azil ale copiilor și familiilor cu copii ar trebui analizate cu prioritate. Autoritățile ar trebui să găsească alternative și să nu mai țină copii în centre de detenție.”

Europa Liberă: Și cu copiii singuri, care au venit în Europa fără părinți ce se întâmplă?

Tomas Boček: „În Grecia aceasta reprezintă într-adevăr o mare problemă. Copii nu sunt supravegheați și îngrijiți corespunzător, nu există locuri speciale pentru copiii minori și nici suficient personal calificat pentru asta.”

Europa Liberă: Multe state europeane și-au pus mari speranțe în acordul cu Turcia. Ce a schimbat pe teren acest acord?

Tomas Boček: „A adus multe schimbări. De exemplu, acum se inregistrare o scădere importanta în numărul solicitanților de azil care vin pe insulele grecesti. Vremea când refugiații veneau in număr mare pe insuelel grecești a trecut. Consiliul Europei poate oferi sfaturi Greciei si FYROM pentru ca aceste țări să își reformeze legislația referitoare la protecția minorilor, mai ales a celor neacompaniați. La fel și referitor la legislația privind azilul. Nu în ultimul rând, Consilul Europei va trimte experți in drept pentru a le explica refugiaților ce pași sunt de facut daca li se refuză pe nedrept dreptul la azil, si cum pot da în judecată statul respectiv la CEDO.”