Platforma deputatelor din legislativul de la Chișinău a organizat luni o dezbatere a inițiativelor pentru modificarea legislației în domeniul îngrijirii copiilor de până la trei ani. Participanții la dezbatere (membri ai executivului și reprezentanți ai organizațiilor obștești) nu au ajuns deocamdată la o formulă unică, însă majoritatea pledează pentru un concediu de maternitate mai scurt și mai bine plătit. Activiștii atrag atenția că reformarea sistemului trebuie să se extindă și asupra serviciilor alternative pentru îngrijirea copilului, astfel încât femeile să poată reveni la muncă.
Your browser doesn’t support HTML5
Propunerea activiștilor este ca legea să le permită părinților să aleagă din mai multe opțiuni, formula cea mai potrivită pentru concediul de îngrijire a copilului. Dacă optează pentru o perioadă mai scurtă, să primească o indemnizație mai mare și să poată apela la servicii de creșă. Dacă totuși aleg un concediu complet de trei ani, cât este acum, atunci vor primi plăți mai mici.
Astfel, proiectul ministerului muncii, propune două posibilități: menținerea schemei actuale de plată a indemnizației până când copilul împlinește trei ani sau un concediu de doi ani, dar în condiții financiare mai avantajoase, spune ministra Stela Grigoraș:
„De la data acordării concediului de îngrijire și până la data împlinirii vârstei de doi ani a copilului, anul trei nu se achită, și în acest caz cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului va constitui 60 de procente din baza de calcul stabilită în primele 12 luni pentru fiecare copil și 30 de procente din baza de calcul pentru următoarele 12 luni.”
Proiectul ministerului muncii este doar unul din cele care propun reducerea concediului plătit pentru îngrijirea copilului. Alte două sunt înregistrate în parlament și recomandă în primul an de concediu o indemnizație care să fie egală cu 70 de procente din venitul asigurat.
Olga Melniciuc, care are un copil de un an și o lună, reprezintă o asociație de femei antreprenoare și spune că acum mamele care doresc să revină cât mai curând la locul de muncă pot apela doar la serviciile unei bone, întrucât acele puține creșe care activează în Chișinău bunăoară, sunt pentru susținerea familiilor nevoiașe.
Cel puțin 30 de lei pe oră este taxa pe care o cer bonele și spune Olga Melniciuc, chiar și dacă familiile își permit aceste cheltuieli, este greu să găsești o dădacă de încredere:
„Noi am luat o bonă, dar cum mă asigur că ea este bună, că dacă se întâmplă ceva, ea nu pleacă, nu mă lasă. Noi nu avem nici un contract și de asta noi pledăm pentru includerea profesiei date. Când persoana va lua patentă, în primul rând va prezenta un set de acte, în al doilea rând va fi la evidență, în al treilea rând - noi putem să pledăm și pentru crearea unui registru de îngrijitori. În plus, asta va permite și crearea serviciilor antreprenoriale.”
Extinderea serviciilor de creșă, spun activiștii, este o precondiție a reformei de îngrijire a copilului, or reîntoarcerea mamei la lucru nu ar trebui să fie în detrimentul nevoilor copiilor, remarcă specialiștii. Educația de până la vârsta de trei ani este însă formal reglementată, spune ministra educației Corina Fusu, care remarcă faptul că este nevoie în egală măsură de bani și de resurse umane pentru funcționarea creșelor:
„În instituțiile de educație timpurie vor fi necesare investiții substanțiale pentru repararea, renovarea spațiilor pentru grupele de creșă, dotări cu echipamente, mobilier, cărți, jucării, materiale didactice, care este specific și care este mai costisitor decât pentru copiii de vârstă preșcolară. Mai e nevoie de angajarea unui asistent medical, care se realizează după alte criterii decât asistentul medical pentru grădiniță.”
Dacă în sate, la unele grădinițe sunt primiți copiii începând cu vârsta de doi ani în orașe nu funcționează această posibilitate. Pentru anul 2014, datele oficiale prezintă o rată de acces la serviciile de creșă de circa 12 la sută. Membrii ai organizațiilor obștești implicate în dezbateri propun crearea unui Fond Național pentru crearea prestarea serviciilor de creșă. Dacă această inițiativă va fi a sectorului privat, experții cred că există riscul unor taxe prea mari, care nu ar fi disponibile pentru majoritatea părinților.