Pentru al 26-lea an consecutiv, în Republica Moldova, timp de o săptămână, comunitățile slave marchează Zilele Scrisului și Culturii Slave. Tradițional, în întreaga republică se desfășoare o serie de acțiuni culturale, al căror scop ar fi să dezvolte dialogul și relațiile dintre minoritățile slave care locuiesc în Moldova. O relatare despre măsura în care își ating scopul aceste manifestări.
Your browser doesn’t support HTML5
Agenda culturală cu Nicu Gușan
Republica Moldova, din punct de vedere etnic, este un stat multinațional. Statisticile arată că etniile reprezintă aproximativ 25% din populație, dintre care majoritatea fac parte din grupul popoarelor slave.
Evenimentele din cadrul Zilelor Scrisului și Culturii Slave au demarat pe 24 mai, în Sala Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, cu un concert susținut de artiști autohtoni, la care s-au adunat mai mulți reprezentanți ai comunităților slave și ai misiunilor diplomatice de la Chișinău, printre care ambasadorii Statelor Unite și Federației Ruse. Deși comunitatea ucrainenilor reprezintă cel mai numeros grup din minoritățile etnice slave din Moldova, ambasadorul ucrainean nu a fost prezent.
Printre evenimentele dedicate Zilelor Culturii Slave s-a înscris și conferința „Cum trăiesc slavii din Moldova”, care s-a desfășurat miercuri 25 mai, cu participarea reprezentanților comunităților ruse, bulgare, și a Biroului Relaţii Interetnice. Deși președintele Comunității ucrainene din Moldova, Nicolai Oleinic, potrivit organizatorilor a fost invitat, acesta nu a participat.
Unul dintre liderii comunității ucrainene, și anume președintele Asociației ucrainenilor din Moldova „Împreună”, Mihail Bagas, spune că mai multe organizații ale etniilor din Moldova se abțin de la participarea la asemenea evenimente, întrucât acestea ar servi drept o platformă de propagandă.
„Pentru ucrainenii din Moldova era o sărbătoare comună, cu toți slavonii care locuiesc în Moldova, sunt mai mult de zece naționalități care locuiesc în Moldova din grupul slavon, dar acum viziunea noastră s-a schimbat. Comunitatea rusă din Moldova vrea să arate că e o sărbătoare care ar aparține rușilor. Este ca o sărbătoare de 9 mai, vor (n.r. rușii) să-și facă imagine ca singurii urmași ai limbii slavone.”
În cadrul conferinței de astăzi, unul dintre liderii organizațiilor etnoculturale bulgare, Ivan Zabunov, a ținut să reamintească solicitarea lor de a oferi un statut special raionului Taraclia.
„Când vorbim că raionul național cultural bulgar Taraclia trebuie salvat, printr-o reglementare legală, înseamnă că vrem să facem un bine bulgarilor, și nu neapărat în planul relațiilor culturale, dar pur și simplu să fie ca un argument al faptului că în urma reformei teritorial-administrative, nu va exista nici un risc pentru lichidarea raionului Taraclia.”
Subiectul acordării unui statut special raionului Taraclia a fost dezbătut aprins de către deputați în 2015, atunci când la inițiativa parlamentarilor comuniști în frunte cu Vladimir Voronin, în legislativ a fost supus votului un asemenea proiect, susținut la acea vreme de PCRM, socialiști dar și democrați.
În februarie 2016, Partidul Comuniștilor a revenit cu o altă inițiativă asemănătoare, la fel votată în prima lectură de aceleași fracțiuni parlamentare. Proiectul a fost criticat de analiști politici și lideri de opinie, printre care și editorialistul Petru Bogatu care spunea atunci că o asemenea inițiativă ar fi una „depăşită de timp, antieuropeană” și „ar încuraja separatismul”.
Directorul general al Biroului Relaţii Interetnice, Oleg Babenco, prezent la conferință, a menționat că evenimente dedicate Zilelor Culturii Slave ar trebui să contribuie la unificarea populației și nu invers.
„Noi suntem interesați ca poporul moldovenesc, un popor multilingvistic, să fie întodeauna unit, indiferent de naționalitate. Este foarte important ca împreună, și moldovenii și slavii să se miște într-o singură direcție, în direcția unui popor și al unui stat unit.”
Evenimentele din cadrul Zilelor Scrisului și Culturii Slave se vor desfășura până pe 29 mai.