Presa din Republica Moldova a difuzat, marţi, o informaţie potrivit căreia în 2015 a continuat aşa numita „Spălătorie rusească” - o schemă de spălare de bani de peste 20 de miliarde de dolari care şi a implicat în perioada 2010-2014 bănci din Rusia, Letonia, Republica Moldova, judecători moldoveni și interlopi. Centrul Naţional Anticoruţie (CNA) a dezminţit, miercuri, informaţia, spunând că este „distorsionată şi nu corespunde adevărului”. În reacţia CNA se precizează că fluxul de mijloace băneşti prin această schemă a fost stopat în 2014.
Your browser doesn’t support HTML5
Schema spălării banilor din 2014 din nou în dezbatere
Şeful Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor (SPCSB) de la CNA, Vasile Şarco, susţine că presa de la Chisinau ar fi interpretat eronat declaraţiile șefului Departamentului principal de securitate economică și combatere a corupției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, care vorbind la o şedinţă de bilanţ despre tranzacţii suspecte, a amintit între altele şi despre rezultatele anchetelor realizate în comun cu organele de drept din Republica Moldova privind aşa numita „spălătorie rusească”.
„S-au abordat nişte subiecte care ţin în special de investigaţiile primare pe care le-am iniţiat noi împreună cu ei. Dacă să fiu sincer, presa din Republica Moldova a abordat acest subiect într-un mod subiectiv, practic a distorsionat informaţia prezentată de colegii din Federaţia Rusă. Schema care a fost documentată de către Serviciul nostru în Republica Moldova a fost blocată, lichidată în mai 2014, când aceste tranzacţii nu au mai avut loc. şi pe rezultatele acestor investigaţii au fost pornite şi cauze penale instrumentate acum de procuratura anticorupţie. Partea rusă a făcut un bilanţ asupra faptului că inclusiv din 2015 în Federaţia Rusă au avut loc ieşiri masive de mijloace băneşti echivalent la schema care a avut loc prin tranzitarea banilor prin Republica Moldova. Asta s-a avut în vedere.”
Europa Liberă: Adică în Rusia mai au loc, dar Moldova nu e implicată din 2014?
Vasile Şarco: „Moldova nu e implicată din mai 2014 în tranzitarea banilor din Federaţia Rusă prin scheme ilegale.”
Europa Liberă: Dar din alte state?
Vasile Şarco: „Nici din alte state.”
Jurnalistul Ion Preaşcă, unul dintre autorii investigaţiei ziariste realizate în 2014 de RISE Moldova despre „Spălătoria rusească” nu pune la îndoială că această schemă, prin care 20 de miliarde de dolari din Rusia ar fi tranzitat Moldova în drum spre ţările UE sau spre zone offshore, a fost blocată în 2014, aşa cum dă asigurări CNA. Ion Preaşcă nu exclude însă că tranzacţiile dubioase au continuat prin alte scheme:
„Nu există probe care să arate că schema a continuat şi anul trecut prin Moldindconbank, fiindcă toată schema era conectată la o singură bancă, Moldindconbank care, de anul trecut, se află sub supraveghere specială. Nu exclud că s-au făcut prin alte căi. E greu să afirmi că au încetat complet scoaterea de capital şi spălare de bani. Întotdeauna se găsesc porţiţe prin care se fac asemenea scheme. Avem cazuri cu o bancă rusească care până în aprilie 2015 avea cont corespondent la Unibank şi ruşii au spus că prin ea au trecut câteva miliarde de ruble. Unibank era atunci sub administrarea specială a BNM. Există confirmare a BNM că banii au trecut prin conturile corespondente a Unibank, dar nu e încă o dovadă că s-a făcut spălare de bani.”
Ion Preaşcă spune că scandalul în jurul acestei scheme de spălare de bani, cel legat de furtul miliardului din băncile moldovene, dar şi sistemul bancar obscur fac atractivă Moldova ca ţară de tranzit în operaţiuni de spălare de bani.
Astăzi, premierul Pavel Filip a anunțat public angajamentul guvernului sau sa lichideze vulnerabilitățile sectorului bancar, fără să intre în amănunte.