Preşedintele Comitetului militar NATO, generalul ceh Petr Pavel, a acordat un interviul corespondentului Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, în care a vorbit despre importanţa întăririi prezenţei NATO pe flancul estic al Alianţei, despre relatia NATO-Rusia, si despre îngrijorarile ţările aflate la graniţa cu Rusia, cit si despre apropiatul summit NATO de la Varsovia din luna iulie.
Your browser doesn’t support HTML5
Președintele Comitetul militar NATO răspunde întrebărilor Radio Europa Liberă
Generalul ceh a fost întrebat cit de semnificativa este decizia NATO - care va fi luata la summitul organizatiei de la Varşovia din aceasta vara - de a întări prezenta NATO pe flancul estic al Alianţei ?
Petr Pavel: „Este semnificativă pe mai multe nivele şi în mai multe feluri. Vreau sa spun că nevoia de a întări flancul estic al Alianţei nu a venit numai de la NATO. Ea a fost luata ca să reacţionam şi să ne adaptam la evolutiile situatiei de securitate. Pe cele trei componente principale ale NATO: apărarea colectiva, managementul crizei, si cooperarea in sfera securităţii. In ultimele doua decenii NATO s-a concentrat mai ales pe managementul crizelor. Daca nu ar fi fost cresterea actiunilor Rusiei in Georgia, Ucraina, Crimeea, Siria, nu ar fi existat o astfel de reactie din partea NATO. NATO, si mai ales membri estici ai Alianţei, se simt ameninţati de agresivitatea Rusiei si intarirea prezentei sale militare in mai multe zone.
Your browser doesn’t support HTML5
Un general de rang înalt afirmă că NATO trebuie să-și arate forța în fața Rusiei
Mai cu seamă ţările care se învecinează direct cu Rusia au vrut să aibă mai multe garanţii din partea NATO, ca Alianta este pregatita să acţioneze. De aceea, in Tara Galilor, la summitul NATO din 2014 Alianţa a decis să îşi întăreasca apărarea colectivă şi să înainteze. Această reacţie se bazeaza pe faptul ca NATO este o alianţă defensivă şi reacţia este proporţională cu ameninţarea; este cu siguranţă mai mică mult decit prezenţa militară a Rusiei in regiune şi este menită in primul rînd să dea asigurări populaţiei din tarile estice ale NATO că NATO este cu ele şi că este pregatită să reacţioneze daca va fi nevoie. De asemenea, ea transmite un mesaj clar Rusiei, că, dacă Rusia ar încerca să treaca la o actiune ofensiva - chiar limitată - împotriva unor teritorii aflate in NATO, atunci Alianţa va acţiona.”
RFE/RL: Cit de mare este ameninţarea ruseasca?
Petr Pavel: „Putem vedea cum îsi întăreste Rusia prezenţa in regiune, din surse publice, din ştiri. Rusii dau cu regularitate informatii despre cum au format noi efective, cum au obţinut echipamente noi, au infiinţat noi baze şi mai avem şi noi o multime de informatii de la serviciile noastre speciale, ca si din sursele publice, despre cite unităţi noi au fost desfăşurate in apropierea graniţelor nosatre estice. Avem o multime de date despre activităţile militare ale Rusiei, despre testele si antrenamentele lor, desore exercitiile de anticipaţie - care sunt un fel de specialitate rusească - despre creşterea activităţii lor aviatice, marine, terestre si, de asemenea, în ciberspaţiu. Cred ca cineva care ar avea ceva timp, ar găsi si pe Internet o mulţime de dovezi ale creşterii activităţii militare a Rusiei.”
RFE/RL: Cit de important este ca populaţia să ştie despre activităţile NATO, sa le susţină? Cu atit mai mult cu cît Cehia, ţara Dumneavoastra, este cunoscută pentru un anume scepticism fata de Alianţă?
Petr Pavel: „În ţările NATO, ca şi în tarile partenere, există opinii şi pozitive si negative despre acțiunile Alianţei. Asta înseamnă democraţie. Putem să spunem ce credem şi asta este ceea ce oamenii fac intr-o democrație. Dar exista o majoritate a populatiei - şi acum vorbesc despre ţara mea - care sprijina participarea noastra în NATO si acţiunile Alianţei. Trecerea unităţilor noastre militare prin teritoriile tarilor NATO - operaţiunea numita Dragoon Crossing si care a avut loc intre 13 si 21 octombrie anul trecut - este parte acestor exercitii, parte a acţiunilor noastre ca membri ai NATO. Ceea ce am vazut in timpul acestui transport, am fost martor la modul foarte cald cu care oamenii ne-au intimpinat soldatii, oamenilor le-a placut să discute cu ei, sa vada echipamentele. Asa că impactul acestor convoaie a fost pozitiv.”
RFE/RL: Ce se întîmpla cu ţări precum Ucraina, Moldova si Georgia, odata ce flancul estic al Aliantei se intareste? O sa fie aceste ţări lasate cumva „la mijloc”?
Petr Pavel: „Situatia acestor ţări este diferită de cea a tărilor membre NATO, pentru ca ele nu sunt apărate în baza articolului 5 al al tratatului de infiinţare al NATO. Dar ţările menţionate, toate, fac parte din diferite programe de parteneriat cu NATO. Georgia, Ucraina, Moldova sunt incluse in programele noastre şi colaboram in moduri diferite: financiar, tehnic, metodologic. Ajutam forţele lor armate sa fie mai bine pregatite prin instructii, prin consiliere. Avem planuri de colaborare cu toate aceste trei naţiuni si ele vor deveni mai sigure prin aceste exerciti comune, isi vor intari capacităţile defensive si vor avea de invatat din cele mai bune practici din tarile NATO. Noi nu le putem oferi garantii precum articolul 5, dar le putjm oferi asistenţă pentru a şi intari propriile capacitati de apărare”, a declarat Europei Libere generalul Petr Pavel, preşedintele Comitetului Militar al Aliantei Nord Atlantice.