Precipitațiile au înnămolit sute de hectare de culturi agricole. Pierderile cele mai importante au fost raportate de fermieri din raioanele Leova, Criuleni și Cantemir. Nicolae Cajuc, agricultor din satul Cazangic mi-a spus că estimările prealabile arată că plantațiile sale de porumb au fost afectate în proporție de 30 la sută.
Your browser doesn’t support HTML5
Ploile, fermierii și asiguratorii
Nu este primul an în care ploile sau seceta îi dau peste cap socotelile, totuși agricultorul spune că nu s-a gândit la posibilitatea de a-și asigura investiția, apelând la o companie de asigurări în agricultură. Și ezită din mai multe motive. În primul rând, pentru că are de întors credite la bănci. Plata pentru asigurare l-ar împovăra mult prea mult. Dar nici nu are prea mare încredere în eficiența serviciilor de asigurare, spune Nicolae Cajuc:
„Moldoveanul, de luat da, dar de dat înapoi- nu. O să reparăm, o să cultivăm, îi mulțumim lui Dumnezeu de ploile care ni le dă, că seceta nu era mai bună. Dacă ar fi asigurare ca la mașini, obligatorie, poate că ar fi o răspundere oarecare din partea companiilor care fac asigurări, dar altfel nu.”
Europa Liberă: Nu v-ați gândit la această posibilitate?
„Nu m-am gândit, fiindcă am pierdut, am pierdut, asta-i agricultura. Chiar acum să te apuci să faci pachetul de documente, e foarte greu.”
Cei care s-au pomenit cu plantațiile distruse, cel mai probabil, spune agricultorul, vor face o nouă semănătură și astfel cheltuielile mai curând că se vor dubla. Deși anual condițiile meteo nefavorabile îi pun în dificultate pe sute de agricultori, datele statistice pentru anul 2015 arată că au fost asigurate culturi agricole pe o suprafață de 17 mii de hectare. Un procent infim din aria terenurilor arabile și cu destinație agricolă ce depășește cota de trei milioane de hectare.
Managerul unei întreprinderi agricole, Vasile Răcilă crede că agriculturii nu recurg la această posibilitate , pentru că ei văd însăși asigurarea în agricultură ca pe un risc. Iar cei care investesc în agricultura performantă, zice el, preferă să se asigure cu sisteme de irigare sau plase antigrindină:
„S-a schimbat procentul celor care vor să investească într-o asigurare de alt fel, adică nu la o companie de asigurări dar în sisteme anti grindină, anti ploaie. Adică nu-ți asiguri plantația împotriva riscului de secetă, de exemplu mai bine investești într-un sistem de irigare și știi precis că atunci când e secetă, te-ai dus, l-ai deschis și apa a curs. Tu te bazezi pe tine, adică nu trebuie să te bazezi pe o companie de asigurări, să umbli cu acte și să-i dovedești cuiva că a fost secetă sau că ai avut pierderi, și soliciți de la cineva bani și nu știi când îi mai primești.”
În Republica Moldova sunt doar câteva companii care fac asigurări în agricultură și așa cum apreciază expertul de la Institutul ,,Viitorul”, Viorel Chivriga, este un domeniu în care nu există concurență. În opinia sa, acest sector nu evoluează pentru că agriculturii nu percep încă nevoia de a se apăra de riscurile climatice și totodată nu sunt pregătiți să citească condiții contractuale:
„Agricultorii sunt acei care trebuie să fie informați și nu numai informați, dar trebuie să fie instruiți, să li se explice că în foarte multe cazuri, atunci când nu recurg la plăți anume pentru a se asigura, plătesc cu mult mai mult, dacă se ajunge la producerea unor hazarduri naturale. Pe de altă parte, ar fi foarte bine să fie preluată experiența străină, să le se arate oamenilor că iată într-un anume stat din Uniunea Europeană, 50 la sută asigură culturile agricole și ei nu raportează, nu contabilizează pierderi ca și voi.”
Agricultorii cu care am stat de vorbă spun că nu au de gând să ceară compensații din partea autorităților și așteaptă mai degrabă ca acestea să vină cu un sistem de asigurări accesibil și sigur . De altfel, Ministerul agriculturii a anunțat recent că actualmente se lucrează la un proiect de lege ce ar încetățeni asemenea practici jinduite de țărani. Anunțul a fost făcut la o întâlnire cu pomicultorii, afectați și ei de înghețurile din primăvara anului curent.