Săptămîna încheiată a fost, pe plan diplomatic în Moldova, una a Cehiei, o țară central-europeană care a susținut constant în ultimii 25 de ani Chișinău în eforturile de modernizare și integrare europeană.
Premierul ceh Bohuslav Sobotka, aflat la Chișinău două zile, între 9 și 10 iunie, a girat semnarea unor memorandumuri de cooperare între Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Agenția Cehă de Dezvoltare, și desfășurarea Forumului economic moldo-ceh.
Citat de agențiile de presă, Sobotka a afirmat că Moldova este „un partener prioritar al Cehiei” și că Praga este interesată, între altele, de exporturile de produse alimentare din Moldova. Premierul Pavel Filip a subliniat, la o conferință de presă comună, că guvernul de la Chișinău este interesat de investițiile cehe în economia Moldovei.
Lubomir Zaoralek șeful diplomației cehe
Cehia a fost săptămîna trecută - și rămîne - și în atenția observatorilor internaționali. Cum declara ministrul de externe ceh, Lubomir Zaoralek, într-un interviu cu cotidianul „Financial Times”, „Rusia se folosește de slăbiciunea noastră [...] Trebuie să găsim o cale de a răspunde”, iar „acest populism de dreapta este extrem de primejdios, deoarece ar putea distruge cu adevărat curentul principal european. Strategia cu bătaie lungă a Rusiei este de a divide și de a cuceri.”.
Declarațiile diplomatului ceh vizau în primul rînd formațiunile extremiste din Ungaria, Jobbik, și din Franța, Frontul Național condus de Marine Le Pen. Cehia nu are mișcări proeminente de extremă-dreaptă, dar îl are, în schimb, pe președintele Milos Zeman, care este calificat, chiar de concetățeni ai săi, cum este Jakub Janda, director adjunct al think-tankului praghez „Valori europene”, drept un „Cal troian al Rusiei”.
Vladimir Putin și Milos Zeman - un schimb de surîsuri la Kremlin
Zeman a criticat adesea sancțiunile Uniunii Europene împotriva regimului Putin, impuse după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, și a fost acuzat, de nenumărate ori că are vederi pro-Kremlin. Mininistrul de externe ceh, dădea exemplul dezbaterii în jurul Brexit-ului, a posibilei ieșiri prin referendum a Marii Britanii din Uniunea Europeană, și spunea în interviul cu „Financial Times”, publicat la 8 iunie, că „nemulțumirea față de UE din Marea Britanie... este o mare șansă pentru Rusia de a devni și mai puternică în Europa”. Zaoralek cita chiar o conversație avută cu Vladimir Putin la care liderul rus l-a avertizat „să aibă grijă cu Bruxelles-ul”. „Dacă instituțiile sînt slabe, atunci dl. Putin va fi capabil să profite de ele”, nota Zaoralek.
Instituția președinției cehe este unul din aceste puncte slabe ale construcției europene. Milos Zeman este singurul lider dintr-o țară Nato care neagă prezența militară rusă în Ucraina. După expresia lui el ar „lua în serios declarația [ministrului de] externe Serghei Lavrov că nu există trupe [acolo].” Un fapt contrazis pînă și de informațiile serviciilor cehe de securitate, atrăgea atenția analistul politic Jakub Janda.
În acest context, nu este de mirare că spusele președintelui Zeman sînt folosite intens de propaganda rusă. O analiză recentă a mediillor de informare ruse, realizată de un organism de consultanță de la Praga, Semantic Vision, arăta că Zeman a fost citat de 34 de ori mai mult, în ultimii trei ani, decît, de exemplu, președintele Germaniei, Joachim Gauk. Iar una din caracteristicile evocate adesea de mediile ruse ar fi că Zeman este unul din puținii lideri din UE care „a refuzat să fie o păpușă în mîinile Statelor Unite”. O afirmație pe placul președintelui ceh care a anunțat că a interzis intrarea ambasadorului Statelor Unite la Castel...
Anti-imigraționist și anti-islamic, avertizînd populist împotriva unei „invazii” a Europei de către refugiați, anti-ucrainean, susținînd propaganda Moscovei pe tema guvernului „fascist” de la Kiev și aprobînd persecutarea Nadiei Savcenko, erou al Partidului Comunist ceh, rămas pro-rus și care se bucură de susținerea a circa 15% dintre alegători, Milos Zeman, al cărui mandat prezidențial este pînă în ianuarie 2018, îl are alături, în calitate de consilier șef pentru politica economică pe Martin Nejedly, fost lider proeminent al companiei ruse Lukoil. Analiștii se tem că li s-ar putea alătura și ministrul de finanțe Andrej Babis, considerat la Praga cea mai puternică figură de politician a momentului.
Într-o asemenea perspectivă, cei trei - susține analistul praghez Jakub Janda - „ar putea constitui cea mai viguroasă infrastructură politică pro-rusă dintr-o națiune membră a Nato și a Uniunii Europene”.