NATO trebuie să combine forța militară cu dialogul politic în relația cu Rusia, este de părere secretarul-general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Luni, aflat în Norvegia, unde asista la noi manevre NATO, Stoltenberg a reacționat astfel la recentele comentarii ale ministrului de externe german, Frank-Walter Steinmeier, care au ridicat ceva semne de întrebare despre drumul, aparent divergent, pe care Berlinul ar vrea să-l urmeze acum în relația cu Rusia.
Între Occident și Rusia tensiunile au crescut la un nivel fără precedent după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia, dar și ca urmare a sprijinului direct acordat de Moscova separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. O acuzație respinsă mereu de Rusia.
Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier
Într-un interviu cu cotidianul „Bild”, ziarul cu cea mai mare circulație în Europa, Steinmeier avertiza NATO să nu „se joace de-a războiul”: „Nu mărești securitatea Alianței cu parade simbolice de tancuri la granițele estice”, a afirmat ministrul german de externe. O reacție la ultimele manvre militare NATO din Polonia și Lituania, unele din cele mai mari de la încheierea Războiului Rece, sau din anii '90 când s-a crezut că Războiul Rece aparține trecutului. Peste 30 de mii de militari din 24 de țări NATO au participat la manevre, inclusive din Germania.
Germania ar urma să conducă și unul din cele patru batalioane care, prin roație, vor fi staționate în viitor în țările Baltice și Polonia, pentru a da un sentiment de mai mare securitate acestor țări și pentru a semnaliza Moscovei că Alianța își va proteja toți membri.
Secretarul-general NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles
În pofida acestor critici, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a reafirmat luni, într-un interviu cu Europa Liberă că „toate țările din Alianță sprijină această dublă strategie față de Rusia”. „Salut sprijnul puternic pe care Germania îl dă ideei de dialog, dar și contribuția Germaniei la apărarea noastră comună în est”, a declarat Stoltenberg.
Mărirea prezenței militare în Est, o posibilă mărire a prezenței NATO în Neagră cum ar dori România, sau staționarea permanentă de trupe în Polonia, cum cere Varșovia - toate aceste propuneri vor fi discutate la summitul Alianței, care va avea loc la începutul lunii iulie la Varșovia.
La toate aceste planuri, Moscova a reacționat mai mult decât critic, avertizând în repetate rânduri că va lua măsuri substanțiale dacă NATO își mărește cu adevărat prezența militară în țările din flancul estic. În interpretarea Moscovei, dacă NATO își mărește prezența la granița cu Rusia.
Ar fi posibil ca Rusia să încerce să destabilizeze Georgia, Moldova sau Ucraina, tot ca reacție la decizia NATO de a-și întări prezența în țările din flancul său estic?- a întrebat corespondentul Europei Libere:
„Ar fi nedrept”, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. Măsurile pe care le preconizează NATO sunt „defensive”, o reacție la „ce Rusia a făcut Ucrainei, anexând ilegal peninsula Crimeea”.
„Prezența noastră în țările din flancul estic este limitată. Are scopul de a trimite un mesaj clar că un atac împotriva oricărei țări membre este un atac împotriva întregii Alianțe. Dar nu ar putea în nici un fel să justifice o încercare a Rusiei de a destabiliza mai mult Ucraina sau Moldova” a mai spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în interviul acordat Europei Libere.
Între altele, Rusia a amenințat cu staționarea unui sistem sofisticat de rachete balistice „Iskander” în enclava Kaliningrad. Luni, secretarul general NATO nu a vrut să precizeze dacă sistemul se află deja acolo.
A reamintit însă că de ani de zile, Rusia își întărește prezența militară, de la Marea Barents până la est de Mediterană. „Din 2000, Rusia și-a triplat bugetul apărării, și-a modernizat armata și a dovedit că este pregătită să recurgă la forță militară împotriva unei țări independente, cum a fost cazul Ucrainei” – tot atâtea argumente pentru ca acum, NATO să reacționeze, crede secretarul general Jens Stoltenberg.
„Dar nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o confruntare cu Rusia, așa că tot ceea întreprindem este defensiv. Este măsurat și în concordanță cu obligațiile noastre internaționale, inclusiv cu acordul de bază NATO-Rusia” – o referire la acordul semnat de Rusia și NATO la Paris în mai 1997 prin care se stabileau principiile cooperării.