În parlament, socialiștii și-au respectat astăzi promisiunea de a „ataca” săptămânal cu o moțiune câte un membru al guvernului, luându-l la rost pe ministrul finanțelor, Octavian Armașu. Discuția a depășit până la urmă cadrul moțiunii, transformându-se într-o amplă și furtunoasă dezbatere despre eforturile sau lipsa eforturilor de a recupera miliardul furat din sistemul bancar.
Your browser doesn’t support HTML5
O decizie contabilicească pentru „miliardul furat”
După ce s-a aflat, acum o săptămână, că guvernul vrea la modul serios să pună în cârca bugetului, deci a cetăţeanului restituirea către Banca Naţională a creditelor oferite sub garanţia guvernului celor trei bănci lichidate, o febrilă dezbatere pe tema de ce unii au furat, iar cetăţeanul simplu trebuie să plătească însoţeşte orice eveniment ce are o cât de mica legătură cu banii publici. O moţiune a opoziţiei împotriva unui ministru al finanţelor care a avut un rol de jucat în punerea într-un text de lege a acestei soluţii, înainte de venirea unei misiuni a FMI de la care vrea să obţină bani pentru acoperirea unui deficit de 4 miliarde de lei, e un prilej nici că se poate mai bun.
Octavian Armaşu, care, orice s-ar spune, e practic sortit, în calitatea sa de vistier principal al statului, să găsească o soluţie contabilă pentru cele peste 13 miliarde de lei ajunse la băncile furate, se spune, de un miliard de euro, a operat cu argumente cât de poate de pertinente:
„Neexecutarea garanţiei de stat reprezintă un delict, dar şi o faptă amorală. Ar fi cel mai urât exemplu pe care poate să-l dea elita politică propriilor cetpăţeni, ar fi un semnal care ar încuraja încălcarea legilor şi normelor de moralitate şi integritate.”
Mai exact, propunerea e ca suma scoasă sub garanţiile guvernelor Leancă şi Gaburici din rezerva de stat pentru restituirea depunerilor din cele trei bănci să fie recuperată prin emiterea unor obligaţiuni de stat care să fie răscumpărate timp de 25 de ani, cu o dobândă de 5%. Începând cu anul viitor, 700 de milioane de lei ar pleca anual din buget pentru deservirea acestei datorii, iar spre finalul celor 25 de ani, suma s-ar dubla, au calculat experţii. Ministrul Armaşu a avut deja un schimb de replici tăioase la acest subiect în şedinţa de ieri a comisiei buget şi finanţe, care până la urmă a amânat chestiunea pentru o şedinţă ulterioară.
Ex-premierul Iurie Leancă, care acum, în calitate de deputat, face parte din comisie, a spus că nu se poate lua o decizie fără o amplă dezbatere publică a soluţiei gîsite de guvern. Octavian Armaşu i-a replicat atunci că l-a întrebat de ce nu a făcut exact acest lucru când guvernul său şi-a oferit garanţia pentru scoaterea şi trimiterea banilor din rezerva de stat spre băncile furate.
Iată, însă, cum şi-au motivat astăzi indignarea socialiştii, care au trecut subiectul pe lista de motive din care au vrut să-l demită pe ministrul finanţelor. Liderul socialiştilor, Igor Dodon:
„Nu dvs. aveţi dreptul să vorbiţi de ruşine, moralitate, neexecutarea obligaţiunilor. Aceste 13,6 miliarde nu au apărut din pod. Au apărut tot în urma guvernării a peste două treimi din colegii dvs. din guvern. Acum întrebare: de ce dobânda e de 5%, în timp ce atunci când BNM a oferit creditele, dobânda fusese de 0,5%?
Octavian Armaşu: Am convenit să ajustăm rata dobânzii la ţinta inflaţiei.
Igor Dodon: Deci, FMI v-a cerut această rata a dobânzii, nu-i aşa? ”
Octavian Armaşu: Am să mă limitez în a zice – aşa am convenit cu partenerii. Dar e mai bine decât ceea ce discutam iniţial, ca dobânda să fie cea de pe piaţa, de peste 20 la sută…”
Oricum, subiectul modului de recuperare a celor 13 miliarde nu e tranşat definitiv. Chiar dacă, grăbit de apropiata vizită la Chişinău a misiunii FMI, executivul a trimis propunerea parlamentului ca să o examineze în regim de urgenţă, acesta abia dacă săptămâna viitoare va proceda la dezbaterea lui.