Marea Britanie, prin voturile alegătorilor ei a ales să părăsească Uniunea Europeană. Detalii și prime comentarii despre referendumul din Marea Britanie de la corespondentul Europei Libere în capitala Uniunii Europene, Bruxelles, Dan Alexe și Nicolae Afanas, decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale de la Institutul de Relaţii Internaţionale de la Chişinău.
Your browser doesn’t support HTML5
În direct de la Bruxelles cu Dan Alexe
Europa Liberă: Ieri şi astăzi Europa şi întreaga regiune au aşteptat cu sufletul la gură rezultatele referendumului din Marea Britanie. Cum au votat? Cel puţin, ce spun rezultatele preliminare? Cum au votat britanicii?
Dan Alexe la Chișinău
Dan Alexe: „Este un pic prea devreme ca să tragem o concluzie. Şi nu vorbesc de ora zilei, ci de faptul că nimeni nu a prevăzut o asemenea situaţie. Sigur, în mod teoretic Tratatul de la Lisabona oferă posibilitatea unei ţări membre în Uniunea Europeană să îşi pregătească ieşirea din Uniune, însă nimeni nu a luat vreodată în serios acest punct, nimeni nu i-a prevăzut pas cu pas mecanismele. Şi în acest moment nimeni nu are o soluţie şi va trece foarte multă vreme, până când se vor pune la punct regulile precise ale acestei ieşiri a Marii Britanii.
Rezultatul acestui referendum este cu atât mai şocant, cu cât el riscă să ducă la scindarea Marii Britanii, pentru că, să ne amintim bine, Scoţia a organizat deja un referendum în legătură cu independenţa sa, or, rezultatele arată că Scoţia, Irlanda de Nord şi, desigur, capitala, Londra, au votat masiv în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană. Şi există acum riscul major ca Scoţia şi Irlanda de Nord să decidă că ar dori să rămână în Europa, ceea ce va duce la prăbuşirea Marii Britanii în forma sa actuală, la scindarea în trei formaţiuni politico-etnice. Și Anglia riscă să devină ceea ce purtătorul de cuvânt al lui Putin, Peskov, spunea în 2013, o insuliţă de care nu ascultă nimeni.”
Europa Liberă: Să ne imaginăm totuşi că Marea Britanie iese din Uniunea Europeană. Poate aceasta să provoace un efect de domino, să dinamiteze întreaga construcţie europeană? Sau aceasta rămâne în picioare, dacă alţi doi giganţi, Germania şi Franţa, nu renunţă?
Dan Alexe: „Germania şi Franţa nu vor renunţa. Nu există niciun semn în această direcţie. Ceea ce se poate întâmpla este ca, curentele eurosceptice din două ţări de dimensiuni modeste, care sunt Olanda şi Danemarca, să decidă, la rândul lor, să organizeze un referendum şi, eventual, să iasă şi ele din Uniunea Europeană. Germania şi Franţa sunt pivotul Uniunii Europene şi oricare dintre ele ar ieşi ar însemna într-adevăr sfârşitul definitiv al acestei Uniunii.
Însă recent miniştrii de Externe ai celor şase ţări fondatoare ale Uniunii, care sunt Franţa, Germania, Italia şi cele trei ţări din Benelux, s-au întâlnit separat, ca să decidă, eventual, să creeze un nucleu pur, cum se spune în limbaj diplomatic, care să menţină o Uniune Europeană măcar în forma sa clasică de ţări occidentale. Pentru că, să nu uităm, Marea Britanie nu este ţară fondatoare a Uniunii Europene, ba chiar în 1963 generalul de Gaulle, preşedintele de atunci al Franţei, s-a opus intrării sale în Uniune, prevăzând numai şi numai probleme, dacă intră. Şi iată că 50 de ani mai târziu i se dă dreptate.”
Europa Liberă: Dan Alexe, îmi dau seama că, indiferent de rezultate, efectul acestui referendum va fi totuşi de un fel de duş rece pentru politicienii europeni. Ce lecţii/concluzii se pot trage de pe urma acestei situaţii?
Dan Alexe: „În primul rând, va trebui să se opereze o schimbare profundă de mentalitate în cadrul instituţiilor europene şi al întregii construcţii europene, care, este drept, devenise extrem de complexă şi oarecum îndepărtată de nevoile cotidiene ale populaţiei, devenise atât de birocratică şi distantă, încât începea să semene întreaga construcţie europeană cu caricatura ei. Şi acum va trebui operată o profundă schimbare interioară pentru a simplifica mecanismele, pentru într-adevăr a reda mai multe puteri capitalelor, ceea ce, după cum se vede, este o cerinţă generală în Europa. Şi va trebui să aşteptăm să vedem şi rezultatul altor procese electorale care riscă, de asemenea, să fragmenteze Europa – alegerile din Spania, nu ştim ce se va întâmpla cu Grecia, criza economică. Toate acestea creează o stare de incertitudine, care într-adevăr va fi ca un semnal de deşteptare.”
Europa Liberă: Deci, în funcţie de rezultat, oricum vom rămâne cu ochii pe ce se întâmplă în regiune. Dan Alexe, mulţumim pentru această intervenţie matinală şi te aşteptăm pe parcursul zilei cu reacţii de la Bruxelles la votul din Marea Britanie.
Dan Alexe: „Desigur.”
Europa Liberă: Suntem în legătură telefonică cu decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale de la Institutul de Relaţii Internaţionale de la Chişinău, Nicolae Afanas. Situaţie stresantă, oarecum, pentru regiune, domnule Afanas, cu acest referendum organizat în Marea Britanie. Cât de îngrijorată ar trebui să fie Republica Moldova, din punctul dumneavoastră de vedere?
Your browser doesn’t support HTML5
În direct cu Nicolae Afanas
Nicolae Afanas
Nicolae Afanas: „Eu cred că destul de îngrijorată. Fiindcă însăşi desfăşurarea acestui referendum a pus multe semne de întrebare, a făcut ca Uniunea Europeană să nu mai fie ce a fost. Dar dacă rezultatele preliminare vor fi confirmate, Uniunea spre care noi tindem, conştientizăm că va trece printr-un schimb enorm, în primul rând, la capitolul instituţii, la capitolul reguli, la capitolul standarde.
Nu trebuie să uităm de faptul că ieşirea eventuală a Marii Britanii din componenţa Uniunii Europene va da un gen de încurajare pentru forţele anti-europene sau, să le zicem aşa, eurosceptice, care vor vorbi de faptul că iată şi cele mai puternice sau unele dintre cele mai puternice state se retrag deja din Uniunea Europeană, în timp ce noi încercăm cu toată dârzenia să ne includem în această structură. Cu toate că, cred eu, istoria Uniunii Europene în raport cu Marea Britanie şi în raport cu Republica Moldova sunt două istorii absolut diferite, fiindcă pentru Marea Britanie scopul aflării în UE este unul, iar tendinţa Republicii Moldova în Uniunea Europeană îşi are cu totul alte scopuri.”
Europa Liberă: Domnule Afanas, aşa cum aţi spus, s-ar părea că ieşirea probabilă a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar da apă la moara forţelor eurosceptice din Republica Moldova. Dar cum ar trebui să reacţioneze forţele pro-europene, în cazul acesta?
Nicolae Afanas: „Trebuie să reacţioneze exact aşa cum şi până acum, cu un euro-pragmatism, în primul rând, fiindcă noi o lungă perioadă de timp la Chişinău am fost poate prea euro-romantici. Şi acest lucru ne-a luat din obiectivitate, atunci când nu era cazul să implementăm standardele europene adaptate la realităţile moldoveneşti.
Ieşirea Marii Britanii din componenţa Uniunii Europene nu trebuie să scadă din elanul pe care îl avem noi în parcursul integrări europene, fiindcă noi tindem la nişte standarde, noi tindem la nişte norme europene, iar, odată cu ieşirea Marii Britanii din componenţa UE, acestea nu vor avea de suferit, vor avea de suferit instituţiile comunitare. Eu cred că ceea ce vorbeau marii funcţionari comunitari despre stoparea periodică a valorilor de extindere, odată cu ieşirea Marii Britanii, se va extinde acest blocaj de extindere, fiindcă instituţiile comunitare, cred, vor fi şi ele într-un şoc instituţional, odată cu ieşirea Marii Britanii, fiindcă nu avem un exemplu din ’51 până astăzi, când un stat s-ar fi retras din componenţa UE.
Din ’51 am avut doar valuri de extindere şi iată că se prea poate că 2016 va fi un prim pas în istoria comunitară, atunci când un stat se retrage. Iar retragerea Marii Britanii va fi şi un precedent, la fel cum vorbea şi corespondentul dumneavoastră de la Bruxelles, ar punea naşte dorinţa de ieşire din rândul celorlalte state rămase în componenţa UE, mai ales pe fundalul crizei migranţilor, fiindcă foarte mulţi cetăţeni percep necesitatea acceptării refugiaţilor şi migranţilor ca unul din elementele existenţei în cadrul comunitar. Partidele de extremă dreaptă, partidele de extremă stângă capătă tot mai multă şi mai multă susţinere şi într-un final de doi-trei ani, atunci când vor urma alegerile naţionale ordinare, ne putem aştepta şi la alte referendumuri, din păcate, în alte state europene.”
Europa Liberă: Domnule Afanas, mai sunt câteva ore, probabil, până vom şti rezultatele finale. Să presupunem, într-un scenariu optimist, că Marea Britanie rămâne în Uniunea Europeană, totuşi, ziceam mai devreme, această situaţie va fi ca un duş rece pentru politicienii europeni. Dar chiar şi în acest scenariu optimist, din punctul dumneavoastră de vedere, ce se va întâmpla cu ţări din Parteneriatul Estic, cum este şi Republica Moldova, pe ce mai pot miza acestea, din momentul în care Uniunea Europeană se confruntă de la criza migranţilor până la probleme de securitate? Pe ce mai pot miza ţările din Parteneriatul Estic?
Nicolae Afanas: „Interesele majore ale Uniunii Europene în Europa de Est, dacă să vorbim de Parteneriatul Estic, rămân. Fiindcă UE doreşte în continuare să asigure securitate şi stabilitate pe această dimensiune geografică. De aceea, statele din acest parteneriat pot spera şi în continuare la continuitatea rapoartelor cu comunitatea europeană, lucru care este pentru mine clar, este faptul că statele trebuie să fie ele, în primul rând, promotorul relaţiilor cu Uniunea Europeană. Fiindcă foarte mult timp Uniunea Europeană era în rolul de locomotivă în aceste relaţii, de parcă Uniunea Europeană ar fi mai interesată în continuarea, dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor cu statele partenere, şi aici fac referinţă şi la Republica Moldova, mai mult interes, mai multă implicare din partea statelor partenere şi cu schimbări reale.
Aici iarăşi fac trimitere şi la Republica Moldova, şi la Ucraina, care pe dimensiunea estică cred că sunt unicele state care, cel puţin, îşi declară dorinţa de integrare europeană. Nu trebuie să aşteptăm tot timpul să fie propulsate ideea de integrare europeană din partea Uniunii Europene.
Trebuie tot timpul să generăm proiecte şi să solicităm asistenţă din partea Uniunii Europene. Trebuie să fim, în acelaşi timp, conştienţi de faptul că în Uniunea Europeană la moment priorităţile se schimbă spre rezolvarea problemelor interne, spre rezolvarea crizei refugiaţilor. Acum va mai apărea o criză în cazul în care se va confirma că Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene. Şi trebuie să fim conştienţi de faptul că Uniunea Europeană nu va mai acorda atâta atenţie şi atâta suport financiar cât ne-am dori, dar noi trebuie să continuăm această cale şi primul scop al nostru este transformarea ţării. Iar integrarea europeană nu este altceva decât un mecanism prin care noi ne schimbăm, ne modernizăm ţara.”