Anneli Ute Gabanyi: „Este o recunoaștere în plus a statalității transnistrene”

Podul peste Nistru cu steagul Transnistriei

Un dialog cu cercetătoarea de la Berlin despre perspectiva reglementării transnistrene, cu Germania la cârma OSCE.

Germania se află la cârma OSCE și în declaraţii recente ministrul german de externe Frank Walter Steinmaier a vorbit despre nevoia găsirii de soluţii conflictelor îngheţate din regiune. Reprezentatul său special pentru rezolvarea chestiunii transnistrene Cord Meier-Klodt a declarat postului nostru de radio că ultimele evoluții din reglementarea transnistreană sunt pozitive. Valentina Ursu a stat de vorba cu analista de la Berlin Anneli Utte Gabanyi despre reluarea negocierilor după doi ani de pauză şi şansele actuale, odată cu Germania la cârma OSCE.

Your browser doesn’t support HTML5

Interviu cu Anneli Ute Gabanyi

Europa Liberă: Reprezentantul OSCE în reglementarea transnistreană a vizitat Republica Moldova, s-a aflat la Chişinău, a fost şi la Tiraspol şi a spus că ultimele evoluţii din procesul de negocieri ar fi pozitive. Dumneavoastră ce credeţi că se discută serios în cadrul acestui format de negocieri „5+2”?

Anneli Ute Gabanyi: „Din interviurile pe care le-a dat chiar unei jurnaliste precum Valentina Ursu, am dedus că partea germană este interesată în negocieri directe între Republica Moldova şi Transnistria şi consideră că, în primul rând, faptul că s-a ajuns chiar la semnarea unui protocol deja este un succes în sine. Adică, se pune acum accentul mai mult pe protocol decât numai pe faptul reuniunii. În al doilea rând, se poate înţelege că şi partea germană a realizat că nu s-a ajuns şi nu se va ajunge, probabil, uşor la nişte înţelegeri fundamentale. Şi de aceea, partea germană consideră că este foarte important şi vital să se facă anumiţi paşi în direcţia reglementării unor probleme care ar putea fi discutate bilateral între Republica Moldova şi Transnistria. Şi aceste probleme sunt problema plăcuţelor de înmatriculare, problema recunoaşterii diplomelor, mai ales.”

Europa Liberă: Şi soluţionarea problemei ce ţine de numerele de telefon, pentru că e dificil să telefonezi de la Chişinău la Tiraspol, de la Tiraspol la Chişinău. Dar experţii spun că, dacă autorităţile de la Chişinău acceptă aceste lucruri, înseamnă că e un pas spre a fi recunoscută aşa-zisa independenţă a Transnistriei. Sau că sunt prea mari cedări din partea Chişinăului care se fac în favoarea Tiraspolului ghidat de Moscova.

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Şi eu sunt de părere că este o recunoaştere în plus a statalităţii transnistrene, lucru pe care în mod expres îl urmăresc cei care conduc această aşa-zisă republică şi ceea ce, bineînţeles, este şi în interesul Moscovei. În al doilea rând, aşa cum a subliniat şi Iurie Leancă într-un interviu, ar aduce şi anumite dezavantaje economice Republicii Moldova, pentru că, respectiv, taxele înmatriculării sunt mai joase în Transnistria decât în Republica Moldova şi ar putea să ducă la o înmatriculare masivă de maşini în Transnistria. Dar eu văd alt aspect şi mă întreb în mod principial, şi aici şi Occidentul, care mereu vorbeşte de valori şi eu personal insist asupra acestor valori de democraţie şi ale drepturilor omului, mă întreb de ce cetăţenii unui teritoriu care acceptă un regim nedemocratic, care votează independenţa şi suveranitatea acestui teritoriu, care acceptă trupe de ocupaţie ruseşti pe teritoriul lor, de cealaltă parte, să se bucure de toate avantajele pe care o societate democratică cu, bineînţeles, anumite puncte mai puţin favorabile în palmares, cea moldovenească, care are un vector european în politica ei externă, să aibă aceleaşi avantaje economice, de status european, posibilitatea tinerilor de a studia în Occident ş.a.m.d. Este contraproductiv, pentru că ar reduce chiar presiunea internă care ar putea să existe şi care întotdeauna există într-un regim nedemocratic, pentru că, de fapt, ei au avantajele celor două sisteme.”

Europa Liberă: În ultimul timp se vorbeşte foarte mult că tot ceea ce se întâmplă în reglementarea transnistreană ar duce spre o federalizare a Republicii Moldova. Autorităţile de la Chişinău au negat, cu orice ocazie, că ar accepta acest model de soluţionare a crizei transnistrene. Pe de altă parte, se zice că chiar şi în culise se discută că anume această modalitate ar fi benefică. Ar putea să se ajungă la federalizarea Republicii Moldova, un gând pe care l-a avut Federaţia Rusă încă de mult timp înainte?

Anneli Ute Gabanyi: „Dacă nu definim acest termen şi îl luăm aşa cum apare la suprafaţă, am putea să ne întrebăm şi, într-adevăr, Germania care, de exemplu, este o ţară federală şi care laudă federalismul pe toate cărările, ar putea de asemenea să adere şi a aderat, de fapt, la această părere care, bineînţeles, este demult părerea rusească. Numai că ar trebui să ne amintim de definiţia mai precisă a acestei federaţii aşa cum o preconizează Moscova, pe care o cunoaştem din planul Kozak.”

Europa Liberă: Exact.

Anneli Ute Gabanyi: „Înseamnă o federalizare care...”

Europa Liberă: …slăbeşte puterea de la Chişinău.

Anneli Ute Gabanyi: „Aşa este. Adică, îi recunoaşte dreptul de veto şi dreptul de secesiune al Transnistriei dintr-o Republică Moldovă reunificată şi federalizată. Ar fi un fel de federaţie unde coada dă din câine şi nu câinele din coadă, cum spune englezul.”

Europa Liberă: Dar dacă Chişinăul e strâns în uşă, cum procedează şi ce poate să întreprindă, dacă se pomeneşte în faţa unei situaţii de asemenea fel?

Anneli Ute Gabanyi: „Niciun guvernant din Republica Moldova nu ar putea să accepte această soluţie, înainte ca să se renunţe la decizia Parlamentului moldovean din iulie 2005, unde se arată foarte clar în acea Lege nr. 173, din care reiese care sunt parametrii pe care Republica Moldova ar putea şi ar trebui să îi accepte. Acolo este foarte clar descris că Republica Moldova nu are voie să accepte acest drept de veto. De altfel, şi etapele sunt descrise, pentru că este vorba şi de o democratizare a Transnistriei, o demilitarizare şi statutul Transnistriei care desigur că va fi un statut cu o autonomie, de asemenea, un termen foarte multicolor, ca să spun aşa, şi această autonomie trebuie definită şi va trebui decisă abia de către un Parlament liber ales de către cele două părţi sau poate trei ale noii federaţii. Este foarte clar şi de aceea înţelegem de ce partea rusă întotdeauna a cerut ca această lege să fie abolită în Republica Moldova, dar nu poţi să faci ce vrei tu ca guvernant, Parlamentul a decis acum 11 ani.”

Europa Liberă: Un document asemănător a fost votat recent şi în aşa-zisul legislativ de la Tiraspol. Și se pare că pe această filieră se va juca, că dacă există şi la Chişinău, există şi la Tiraspol, trebuie găsit compromisul.

Anneli Ute Gabanyi: „Desigur. Deja atunci când s-a discutat despre vestitul memorandum de la Mesenberg, ruşii au spus că ei vor acţiona asupra Transnistriei ca ei să renunţe la documentele lor care, mă rog, sunt prea categorice, dar şi Occidentul să facă presiuni asupra Republicii Moldova ca să renunţe şi ea la această lege, care le stă în gât de atâţia ani. Dar poziţia Uniunii Europene față de Moldova nu este identică cu poziţia pe care Rusia o are față de Transnistria. Transnistria, de fapt, şi toate procesele şi deciziile care se iau acolo sunt folosite de Rusia drept paravan pentru a ascunde interesele şi paşii, şi acţiunile pe care le preconizează Moscova. Suntem într-o situaţie de pură asimetrie politică. Și Uniunea Europeană, o uniune de, în curând, 27 actori, nu are aceeaşi atitudine unitară şi, de altfel, nici nu are aceleaşi interese în ceea ce priveşte soarta soluţionării conflictului, cum le are Rusia. Pentru Rusia, de altfel, o schimbare a statutului ar fi interesantă. O schimbare, bineînţeles, în sensul creării unui stat moldovenesc asimetric cu drept de veto al Transnistriei, dar este şi interesul ca trupele sale, fie armata a 14-a, respectiv, ce a rămas din ea, fie noi trupe aşa-zise de pacificare să fie legalizate, rămânând într-o Republică Moldovă reunificată.”

Europa Liberă: Germania ar putea, ar dori să facă jocul Moscovei, în identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană?

Anneli Ute Gabanyi: „O întrebare la care îmi este foarte greu să răspund, dar voi încerca să răspund la ea. Dându-şi seama că face o politică în detrimentul Chişinăului, şi în folosul vădit al Moscovei, guvernul de la Berlin nu ar face o astfel de politică. Dar dacă şi, ceea ce mi se pare a fi cazul momentan sau că am fi eventual în acest pericol, este că reprezentanţii Germaniei, atât ministrul Steinmeier, cât şi reprezentantul OSCE, ar putea avea impresia că ei, de fapt, merg pe un drum bun, că politica paşilor mici şi aparent neînsemnaţi ar conduce, în ultimă instanţă, şi la soluţionarea, în interesul comun şi nu numai într-un interes unilateral moscovit al problemei. Cred că, de asemenea, nu există o înţelegere pentru complexitatea problemelor care rezidă şi în definiţia termenilor care se tot folosesc: termenul de federalizare, termenul de autonomie, dar şi termenul de integritate teritorială. Pentru că termenul de integritate teritorială nu este de ajuns pentru a arăta ceea ce este nevoie în Republica Moldova, este vorba despre un stat unitar care trebuie creat. Şi acest aspect trebuie subliniat. Ştiu că cei de la Chişinău, cel puţin unii pe care i-am cunoscut în decursul timpului, insistă asupra acestui lucru, dar nu cumva să se piardă ideea că o pură integritate statală, indiferent cum este structurată, asimetric etc., statul unitar, care acţionează central în politica de securitate şi politica externă de la Chişinău şi nu este dictat de interese care se preconizează pe calea autonomiei transnistrene sunt pentru mine absolut esenţiale. Nu ştiu, nu am de unde să ştiu dacă acest lucru se înţelege la Berlin şi nici nu ştiu în ce măsură este luat în serios.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că până la finele anului Germania va insista neapărat pe găsirea unei soluţii pentru problema transnistreană?

Anneli Ute Gabanyi: „Sunt absolut sigură. Urmează şi întâlnirea tradiţională din Bavaria.”

Europa Liberă: Urmează şi Summit-ul NATO din Polonia.

Anneli Ute Gabanyi: „Da.”

Europa Liberă: Şi mulţi acreditează ideea că, în funcţie de rezultatele acestui Summit, s-ar putea vorbi şi despre o eventuală rezolvare a conflictului transnistrean.

Anneli Ute Gabanyi: „Dacă Occidentul ar găsi o posibilitate, aşa cum a fost în cazul Austriei, ca să determine şi Rusia să recunoască neutralitatea Moldovei și ce înseamnă recunoaşterea neutralităţii Moldovei de către Moscova? Retragerea imediată a trupelor. Pentru că nu pot staţiona trupe într-un stat care este recunoscut neutru. Şi dacă acest lucru s-ar pune în faţă şi neutralitatea Moldovei ca şi, de altfel, neutralitatea Ucrainei, pentru că toate politicile acestea se fac şi cu un ochi la ce se întâmplă în Ucraina, dacă acest lucru ar reuşi, atunci, eventual, ar exista şansele unei soluţionări cât de cât favorabile şi în interesul Chişinăului.”

Europa Liberă: Puţin de crezut că Rusia va accepta acest lucru. Pentru că ea va reproşa că se întăreşte hotarul NATO în imediata vecinătate a Republicii Moldova şi de aceasta are şi ea nevoie să arate că nu stă cu mâinile în sân.

Anneli Ute Gabanyi: „Aceasta e problema. Rusia, de fapt, are tot interesul ca să lase lucrurile să rămână aşa cum sunt, pentru că atunci statalitatea Transnistriei se va solidifica, aşa cum s-a întâmplat şi înainte. Şi, de asemenea, Rusia poate să aştepte, pentru că o soluţionare cu succes, din punctul de vedere al Moscovei, ar însemna, eventual, şi un precedent pentru discuţiile de la Minsk, care sunt mult mai dificile. Dacă Rusia reuşeşte să-şi impună punctul de vedere, chiar şi numai în ordine de zi, în succesiunea în care trebuie să se ia paşii şi văd că deja a reuşit, într-un fel, succesiunea paşilor care trebuie adoptaţi, atunci ar putea foarte bine să spună: „Acelaşi lucru trebuie să-l facem şi în negocierile de la Minsk”. Aici, de asemenea, Occidentul ar trebui să fie foarte atent, numai că, din păcate, expertiza absolut fenomenală se află la Moscova şi tare mă tem că la noi expertiza nu este la aceeaşi înălţime.”

Europa Liberă: Domnul Cord Meier-Klodt încearcă să pregătească agenda unei noi reuniuni „5+2” luna viitoare în Germania. Vor merge mai departe către ce?

Anneli Ute Gabanyi: „Aceasta e întrebarea. Dânsul crede că într-adevăr se poate ajunge la paşi mai importanţi, numai că s-a văzut foarte clar că Rusia, de exemplu, insistă asupra faptului că retragerea trupelor ruseşti din Moldova ar fi ultimul pas. Şi nu pot să-mi imaginez că Transnistria va face concesii esenţiale. Tare mă tem că presiunea va creşte asupra Republicii Moldova de a face paşi pentru a se pretinde că se ajunge la un succes. Cred că este necesar de o foarte mare atenţie şi sunt sigură că există persoane în guvernul moldovenesc care ştiu acest lucru foarte bine în a diferenţia la ce nu se poate renunţa la Chişinău şi, eventual, mici concesii, dar care pot fi făcute, numai că nu mi le pot imagina. Şi aici văd pericolul.”

Europa Liberă: Concret la ce nu ar trebui să renunţe Chişinăul, chiar dacă va fi sub presiune, se vor face presiuni asupra autorităţilor?

Anneli Ute Gabanyi: „De fapt, nici măcar aceşti paşi, cum ar fi plăcuţele de înmatriculare sau recunoaşterea diplomelor eu personal nu le-aş recunoaşte, nu aş face aceşti paşi.”

Europa Liberă: Imediat după ce am pus pe post interviul cu reprezentantul preşedinţiei germane al OSCE, domnul Cord Meier-Klodt, au şi venit reacţii din partea ascultătorilor, care au spus că mai bine e de mai aşteptat încă o sută de ani, decât o asemenea rezolvare cum s-ar propune acum.

Anneli Ute Gabanyi: „Da, sunt de aceeaşi părere. Este foarte trist, pentru că Rusia cred că va renunţa şi mai puţin, de acum înainte, la Transnistria, pentru că Rusia a reuşit ca să transforme Transnistria în cealaltă parte a unui sandvici, între care se află Ucraina vestică. Adică, Transnistria, într-un fel, închide fereastra Ucrainei către Occident, care ar mai fi putut să devină Transnistria şi nu va renunţa Rusia şi mai puţin la trupele de acolo. Să nu uităm şi de planurile mai măreţe şi mai îndrăzneţe ale Rusiei cu Новая Россия, în care inelul în jurul Ucrainei s-ar putea închide. Deci, pentru mine ar fi extrem de naiv şi ar fi foarte periculos ca la Chişinău să se aciuiască ideea că pot fi realizaţi paşi în această problemă care ar putea să ducă la o soluţie în favoarea Chişinăului. Tare mă tem. Guvernul de la Chişinău ar trebui să fie foarte convingător în a explica acest lucru şi interlocutorilor occidentali.”