Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz), precum se numeşte în Germania Serviciul de Informaţii Interne, a dat publicităţii Raportul pe anul 2015. De obicei, rapoartele cuprindeau în anii trecuţi informaţii cunoscute deja din presă sau din mass-media electronică. Deci, s-ar putea spune că informaţiile nu erau tocmai noi sau inedite. Din presă se ştia că anul trecut a avut loc o creştere a delictelor politice violente. Date statistice concrete însă nu existau. Din raportul Oficiului se desprinde dimensiunea reală a delictelor motivate politic. Ministrul federal de interne, Thomas de Maizière, care a prezentat Raportul a vorbit despre o „creştere drastică” a infracţiunilor politice.
Niciodată nu au fost incendiate atît de multe tabere pentru azilanţi ca în 2015. Incidentele xenofobe înregistrate de către autorităţi au cunoscut, prin urmare, o intensitate nemaicunoscută în Germania postbelică. Faţă de 2014, numărul violenţelor xenofobe, de exemplu, s-a dublat în 2015 (de la aproximativ 512 la 918). Ministrul de interne care a prezentat Raportul la Berlin a spus în faţa presei că autorităţile au înregistrat şi o creştere a numărului de persoane care au aderat la diferite organizaţii radicale de dreapta. Numărul total este estimat la circa 23.000.
„O jumătate dintre aceşti extremişti de dreapta trebuie considerată drept orientată spre violenţă. În creştere este şi pericolul apariţiei unor structuri teroriste de dreapta”, a subliniat ministrul german de interne.
Delicte politice, tabel din Raport, p. 26
Numărul total al delictelor care au la bază concepţii extremiste de dreapta este de 22.000. Asta înseamnă creştere cu 32 de procente faţă de 2014. Militantismul de dreapta constituie nu numai un pericol pentru străini (incendieri de tabere, atacuri sau ucideri planificate), ci şi pentru politicieni şi jurnalişti. Semnificativ pentru scena radicală de dreapta a anului 2015 a fost „agitaţia contra azilanţilor” ceea ce a dus şi la o dispersare a frontierelor între extremismul propriu zis şi acceptarea unor forme de militantism xenofob de către unele segmente ale populaţiei. Un rol important pentru consolidarea acestui fenomen l-a jucat internetul. Influenţa covîrşitoare în ceea ce priveşte radicalizarea şi agitaţia propagandistică revine reţelelor de socializare. „Grupuri pur virtuale”, se spune în Raport, se radicalizează iniţial pe internet, trecînd apoi la acţiuni concrete în lumea reală. O interdicţie a Partidului Naţional-Democrat din Germania (NPD), de pildă, ar îndrepta clientela neonazistă spre alte partide şi organizaţii radicale de dreapta, care există legal, ca de pildă Partidul Dreptei (Die Rechte) sau Cea de-a III-a Cale. Aceste grupări şi-au consolidat anul trecut structurile organizatorice.
În acelaşi context al infracțiunilor politice se încadrează şi cele ale extremiştilor de stînga, cifrate la 5.620, ceea ce exprimat în procente înseamnă o creştere cu peste 27 la sută.
Un pericol, în continuare, îngrijorător îl constituie islamiştii. Numărul celor care sînt gata să treacă la acţiuni violente, adică la terorism, este într-o continuă creştere, depăşind cu mult cel din anii trecuţi.
Hans-Georg Maaßen, preşedintele Oficiului pentru Protecţia Constituţiei, a declarat că există numeroase informaţii din care se poate deduce că în cercurile islamiştilor (salafiştilor) se întocmesc proiecte în vederea săvîrşirii unor atentate în Germania.
Faptul că în Germania pînă acum nu a avut loc vreun atentat terorist, comis de islamişti radicali, se datorează cooperării internaţionale, dar şi „norocului”, precum au subliniat ministrul de interne şi şeful serviciului secret.